Blog infoarena

Epilog

wickedman
Cristian Strat
15 martie 2008

Acum 10 ani am publicat un manual de Programarea calculatoarelor electronice (la Teora, dupa programa de atunci de clasa a X-a). Am scris atunci un epilog la acel manual, pe care editorii nu l-au inclus. Probabil considerau ca e nepotrivit. Le-am inteles decizia.

Editura InfoData din Cluj doreste sa republice acest manual al meu. Cartea se va numi "Tehnici de programare si structuri dinamice de date". Doresc (in numele meu personal, ca si al colaboratorului meu, editorul) sa va cer sfatul in privinta daca ar fi bine sau nu ca acest epilog sa fie inclus in carte.
Multumesc!

Bogdan Patrut

Epilog

Ne punem intrebarea, la finalul acestei carti: este utila o asemenea carte? Si daca da (sau daca nu), ne intrebam si de ce.

Cartea pe care o aveti in maini este un manual de Programarea calculatoarelor. Un manual se adreseaza unui grup oarecum restrans de cititori, prin insasi denumirea sa de manual. Aici, manualul se adreseaza elevilor de liceu (clasa a X-a) si profesorilor sai, care studiaza la clasele de informatica. Astfel de clase exista (si existau) in liceele de informatica, dar exista si in acele licee teoretice sau chiar industriale, economice si au aparut mai ales dupa Revolutie, din dorinta conducerilor liceelor de a atrage elevi buni in clasa a IX-a.

Cat de pregatiti au fost acesti elevi pentru viitorul lor dialog cu calculatorul e greu de stabilit. Cat de bine pregatiti pentru profesia pe care o vor urma la finele liceului, daca ea va fi in domeniul informaticii sau va avea in vreun fel sau altul tangenta cu informatica si calculatorul, vom vedea peste cativa ani.

Din experienta ultimilor ani de invatamant preuniversitar informatic se pot trage mai multe concluzii.

In primul rand, se observa ca foarte multi elevi doresc sa urmeze profilul informatica, chiar daca unii dintre ei nu au vazut sau nu au folosit vreodata un calculator.

Sunt multi altii care au avut posibilitatea de a folosi un calculator personal, fie la ei acasa, fie la serviciul unuia dintre parinti, fie chiar in scoala generala sau pe la vreun cerc de copii. Dar cati dintre acestia au trecut de stadiul de a vedea in calculator o simpla jucarie, poate cea mai scumpa jucarie? Putini. Dintre acestia, si mai putini au incercat sa utilizeze calculatorul, in sensul de a opera cu diferite programe utilitare, cu Windows, cu programe de grafica sau editoare de texte.

Acestia din urma ne bucura, deoarece ei sosesc in clasa a IX-a cu un bagaj de cunostinte si o experienta in folosirea calculatoarelor. Desi au fost acumulate dezorganizat, haotic (ceea ce presupune existenta unor mari lacune in cultura lor informatica), cunostintele pe care le au micii viitori informaticieni din clasele a IX-a le sunt de mare folos. Dar diferenta intre acestia si cei ce nu au folosit pana atunci un calculator devine repede nesemnificativa, chiar pe parcursul primului trimestru de liceu. Evident, a lucra cu un calculator nu e mare filosofie, iar copiii, care nu au atata teama, atata neincredere, ca adultii, ci dimpotriva sunt mult mai inventivi, mai curiosi sau mai increzatori, invata repede sa faca cine stie ce minuni cu un calculator electronic.

Multi copii vin la profilul informatica, crezand ca se vor juca la calculatoare. Pur si simplu! Altii viseaza ca vor explora o lume fascinanta nebanuita, ca in serialele stiintifico-fantastice, iar altii cred ca vor explora Internetul toata ziua.

Si scoala incepe. Vine profesorul de informatica si incepe sa le vorbeasca despre constante, variabile, expresii, tipuri de date sau despre instructiunea de atribuire. Elevii devin seriosi, crezand ca acesta e doar inceputul, ca urmeaza ceva fascinant.

Si, intr-adevar, acela era doar inceputul. Se preda instructiunea if, apoi entuziasmul elevilor incepe sa dispara. Cand se ajunge la while, deja unii nu mai inteleg nimic sau nu mai pot tine pasul.

E clar. Ceva se intampla. In orice caz, elevii isi dau seama ca informatica nu este o joaca. Sau cel putin programarea. E ceva ca la "mate". E ceva greu. Unii se apuca de carte. Altii prefera sa astepte prima ora de laborator, sau macar prima ora de Sisteme de calcul, unde parca e mai simplu. Si mai util. Da, mai util. Iata cuvantul magic.

Simtul practic este o caracteristica a generatiei actuale de elevi. Ei nu inteleg, nu accepta (in marea lor majoritate) sa invete ceva care nu le este de folos. Incercarea profesorului de a explica ca toate aceste lucruri pe care le preda sunt utile, pentru ca ele stau la baza tuturor produselor software realizate de firme americane sau internationale, nu duce la nimic. Elevul o tine tot pe a lui, argumentand cu replici care demonstreaza lipsa sa de motivatie intrinseca a invatarii.

E greu sa demonstrezi unui elev ce poti face cu toate if-urile sau while-urile pe care i le predai. Elevul te poate intreba: Stiti sa faceti un joc, domnule profesor? Dar un Windows sau macar o parte din el (sa zicem programul Notepad)?

E greu sa raspunzi la o asemenea provocare, e greu sa le raspunzi in general. Ajungi la finele clasei a IX-a si constati ca, la Algoritmi si limbaje de programare, nu mai lucrezi decat cu o treime din clasa. Restul se prefac ca inteleg sau ca invata, tu te faci ca ii asculti sau ca ii notezi.

Urmeaza clasa a X-a, unde la Programarea calculatoarelor continui cu materia de anul trecut, iar aici ii inveti si mai mult sa analizeze, sa gandeasca o problema. Pe cine? Pe doar cei o treime din clasa, care stapanesc sintaxa si semantica limbajului Pascal, care stiu sa ordoneze un vector sau sa determine cel mai mic element dintr-o matrice.

Ceilalti incearca sa invete pe de rost problema damelor sau sortarea prin interclasare, iar asta nu pentru ca nu au inteles algoritmul, ci pentru ca nu stiu sa-l transpuna in program. (In treacat fie spus, niciodata nu am inteles de ce considera ei atat de greu formalismul unui limbaj pentru implementarea unui algoritm.).

Din cei cu care ai ramas sa lucrezi, majoritatea incep sa scrie programe de grafica. Nimic rau in asta, unii ajung la performante deosebite, realizeaza jocuri, sunt premiati pe la diferite concursuri nationale sau interjudetene, dar se limiteaza doar la atat.

Mai raman cativa. Acestia, foarte putin la numar, sunt olimpicii. Pentru ei, materia de Programarea calculatoarelor este o pasiune. Insa, ei inteleg repede ce le predai, prin urmare va fi nevoie sa te abonezi la gazeta sau sa cauti carti cu probleme grele. Sau sa inventezi tu. Ei iti aduc satisfactia ca nu predai chiar la pereti.

Acestia sunt elevii care gandesc. Pentru ca ei sa fie stimulati sa-si foloseasca gandirea trebuie ca multumirea si satisfactiile lor sa nu fie doar acelea ale castigarii unui premiu la olimpiada, o excursie sau intrarea fara concurs la o facultate sau alta.

Pragmatismul lor cere altceva: cere o slujba in care sa-si foloseasca cu succes cunostintele si mai ales capul. Deocamdata asa ceva nu exista in Romania. De aceea pleaca. Stiti unde...

Ce fac ceilalti. Ceilalti termina liceul. Multi dintre ei au prins din zbor unele chestii care li se cer la locul de munca, acolo unde "cei de la firma" zic ca "am mai vazut eu dintr-astia de la informatica, care nu stiu nimic". Acolo ti se cere sa stii. Ce? Sa lucrezi cu nu stiu ce varianta de nu stiu ce program, care au aia nevoie acolo. Sau sa faci service, sa desfaci si sa asamblezi calculatoare.

Chiar daca inteleg sau nu programarea, elevii care termina informatica sunt o elita.

Unii au nevoie de cunostinte pentru slujbele lor viitoare. Altii au nevoie de slujbe pentru cunostintele lor.

Sa se auda acolo unde trebuie!

Bogdan Patrut

P.S. Am discutat despre lipsa de motivatie a elevului de a invata programarea. Nu am discutat, insa, despre motivatia profesorului de a o preda. Am fi raspus astfel la intrebarea: de ce pleaca tot mai multi tineri informaticieni din invatamant?

 Comentarii (20)

Categorii:

Sfaturi practice inainte de OJI (partea II)

greco
Tiberiu-Lucian Florea
12 martie 2008

6) Cel putin o zi libera inainte de proba

Altii ar sugera o saptamana. Eu n-am putut niciodata sa iau o pauza atat de mare, si va inteleg perfect daca nu puteti nici voi. Totusi, nu trebuie sa puneti mana pe tastatura in ultima zi. Deconectati-va in orice fel va place voua, dar nu lucrati. E o recomandare care nu se negociaza! Faceti-va programul pe zilele ramase asa cum stiti ca sa-l respectati.

7) Invatati regulamentul

Stiti motto-ul cercetasilor? BE PREPARED! Se poate intampla ca regulile sa nu fie respectate. Nu credeti? Acum cativa ani, regulamentul spunea ca elevul are dreptul sa-si aleaga modelul de memorie printr-un comentariu la inceputul sursei sau verbal in timpul evaluarii semi-automate. Persoana care se ocupa de jumatatea manuala a evaluarii refuza sa inteleaga acest lucru.

Nu te poti baza pe faptul ca totul se va desfasura corect. Poate va fi nevoie sa te certi pentru un lucru sau altul (nu recomand daca nu esti sigur ca ai dreptate), si daca se ajunge in situatia asta nu e nimic mai penibil decat sa te certi fara sa stii ce spun regulile. Cat de mult poate lua o lectura completa a regulamentului? O poti face in perioada de relaxare premergatoare zilei de concurs.

8) Nu uitati ce se testeaza de fapt

Oricat de paradoxal pare, e unul din lucrurile usor de scapat din vedere. Nu se testeaza cine e mai bun, mai destept sau mai rezistent. Se testeaza cine obtine mai multe puncte pe doua probleme, intr-un anumit mediu de programare, in 3 ore de lucru. Desi factorii enumerati mai sus vor conta, nici unul dintre ei nu va fi decisiv.

Pe problemele pe care nu stiti sa le rezolvati, puteti obtine puncte cu greedy-uri nedemonstrate, backtracking-uri si diverse alte abordari neconventionale. Doua probleme rezolvate foarte bine sunt mai bune decat o problema rezolvata perfect. O sursa de 3 randuri care afiseaza '-1' poate face diferenta intre 95 si 105 puncte, si asa mai departe. Sunt lucruri pe care le-ati mai auzit de 100 de ori, si totusi merita repetate.

9) Testati, testati, testati

Iesi de la concurs si colegii te intreaba cate probleme ai facut. Le spui ca una (sau doua, daca esti priceput si ai avut o zi buna). Si totusi, clasamentul aduce mereu surprize neplacute. De ce? Pentru ca o problema nu e rezolvata atunci cand functioneaza pe exemplu. Uneori vedem rezultatul corect si ne grabim sa trecem mai departe pentru ca nu vrem sa dam peste un test care ne demonstreaza ca implementarea e gresita. Totusi, daca refuzi sa vezi un lucru, nu inseamna ca acel lucru nu exista. E mult mai bine sa stii din timpul concursului ce nu merge decat sa iesi increzator in niste surse busite.

Subiectul e prea complex pentru a-l dezvolta acum. Stiti cu totii sa dati teste de mana, si ar trebui sa stiti si sa scrieti un program brute-force si un generator de teste mai mari, nu e nevoie sa cititi intr-o carte despre cum se face asta.

10) Ramaneti lucizi dupa ce se termina

Tocmai au trecut 3 ore extenuante. Ai terminat la limita de implementat ceva, nu esti 100% sigur daca o sa mearga. Intrebi in stanga si in dreapta ce au facut altii si constientizezi ca de-acum nu mai poti schimba nimic. Ce-o fi o fi.

Opreste-te, respira adanc, si revino-ti in fire. Indiferent de ce crezi ca ai facut, nu ai voie sa adopti masuri extreme cum ar fi plecatul acasa atunci cand ti se permite sa asisti la corectare. Crede-ma, nu vrei sa iei decizii importante din cauza impulsurilor pe care le ai in astfel de momente. Partea cea mai grea a trecut, acum mai trebuie sa ai grija doar de cateva detalii.

Multa bafta tuturor! Aveti incredere in voi!

Tiberiu Florea - greco.ro

 Comentarii (15)

Categorii:

Sfaturi practice inainte de OJI (partea I)

greco
Tiberiu-Lucian Florea
07 martie 2008

1) Mergeti cu starea de spirit potrivita!

Am discutat un pic despre asta si aici si am de gand sa mai abordez subiectul in viitor. Ca sa nu ma repet, o sa sintetizez: starea voastra de spirit va avea un impact mai mare asupra rezultatului decat ceea ce mai puteti invata in timpul ramas. :)

2) Nu credeti in legile lui Murphy

Sunt cea mai proasta chestie pentru oricine vrea sa reuseasca orice. Felia de paine unsa pe o parte are 50% sanse sa cada pe partea care nu trebuie. Nu mai multe, nu mai putine, ci 50%. Stiti prea bine de unde ati pornit, unde sunteti, unde vreti sa ajungeti. Norocul si ghinionul n-au nicio treaba cu concursurile de informatica. Sfaturile care incurajeaza pesimismul si resemnarea sunt doar modalitati de a-i face pe cei instabili emotional sa-si piarda si mai mult din echilibru!

3) Faceti cateva liste inainte de concurs

De exemplu lista lucrurilor pe care nu trebuie sa le uitati: ceas (nu telefon), pixuri, apa, buletin. In fiecare dimineata de OJI ma gandeam numai la ce-as fi putut uita acasa. Nu e bine! De asemenea, lista greselilor frecvente pe care le-ati facut in timp ce ati rezolvat probleme in ultima luna. De cate ori ati avut un conflict de nume intre o variabila globala si una locala? De cate ori ati pierdut ore bune ca sa va dati seama ca aveati un vector prea mic? Fiecare dintre noi face greseli, si are un top al celor mai frecvente lucruri care-i cauzeaza probleme la implementare. Si totusi, de fiecare data pierdem la fel de mult timp pentru ca la sfarsit sa exclamam cu furie/tristete: "iar am gresit chestia asta?!?".

In mod cert veti face erori cauzate de neatentie in concurs - toti facem! Problema e sa le identificati cat mai rapid, pentru ca nu aveti cum sa le eliminati din start.

4) Studiati mediul de programare

Sfat care nu poate fi repetat de destule ori pentru cei care lucreaza tot anul in GNU C/C++, eventual in Linux. Stiu ca iti e sila (nu, nu e un cuvant prea puternic) de Borland. Si mie imi e, si cred ca tuturor membrilor echipei Info-Arena le e. E invechit, retardat, si cum mai vreti voi. Dar regulile sunt reguli si veti avea nevoie sa dati doua surse care sa ia multe puncte atunci cand sunt compilate cu produsele Borland. Toata lumea trebuie sa treaca prin asta, si probabil ca ceilalti elevi buni sunt la fel de "nerabdatori" ca si tine sa se confrunte cu acest adevarat obstacol. Nu mai incerca sa amani readaptarea la Borland, e ca atunci cand dezlipesti un plasture. Cu cat mai repede, cu atat mai bine.

5) Nu uitati sa va distrati!

Pentru ca despre asta ar trebui sa fie olimpiada pana la urma. Nimeni nu o sa nege aspectul competitiv, si tuturor ne place sa castigam. :D Dar in viata sunt multe "concursuri", si olimpiada judeteana e unul singur dintre ele, destul de nesemnificativ fata de altele pe care le veti descoperi mai incolo. E OK sa tintiti la primul loc si chiar sa recunoasteti asta fara sa va fie rusine. Totusi, performanta vine atunci cand lucrurile decurg fara un efort constient prea mare din partea ta. Atunci cand esti in febra concursului si treci prin momentele alea in care scopul tau devine nu sa faci mai bine decat celalalt, ci sa rezolvi perfect problema.

Suna ciudat pentru cineva "din afara", dar noi, cei din comunitatea Info-Arena, ne distram rezolvand probleme. :) De ce sa ne ascundem?

Va urma...

Tiberiu Florea - greco.ro

 Comentarii (9)

Categorii:

Cum fac altii

greco
Tiberiu-Lucian Florea
28 februarie 2008

Atunci cand vrei sa te apuci de un lucru sau sa imbunatatesti un anumit proiect, unul din primii pasi pe care trebuie sa ii faci e studiul modului in care alti oameni au reusit deja sa atinga obiectivele pe care ti le propui. Desi noi, cei din comunitatea infoarena, nu avem functii in Ministerul Educatiei, parerea mea e ca putem sa ne gandim ce putem face pentru "imbunatatirea" olimpiadei de informatica din Romania.

Sa vedem, deci, ce tari stau mai bine ca noi din acest punct de vedere. Statele Unite ale Americii au un concurs destul de cunoscut elevilor romani, care permite oricui sa participe online la probele sustinute "proctored" (sub supraveghere) de elevii americani. Cu siguranta, concursul USACO a avut un impact puternic in Romania: foarte multa lume a trecut prin programul de pregatire de pe site-ul lor, majoritatea celor care spera sa ajunga la ONI participa constant la rundele online, si cel putin 3 romani (poate mai multi, de 3 stiu eu) au fost invitati, in urma rezultatelor foarte bune, sa participe la faza finala din America. Personal, nu cred ca USACO e un model prea bun pentru olimpiadele din Romania, din mai multe motive. In primul rand, foarte putini americani studiaza informatica ("programming", cum ii zice USACO), si numarul celor care-si incearca sansele la acest concurs e unul destul de mic. Din acest motiv, conducatorul lotului american (Rob Kolstad) poate sa tina legatura cu multi dintre concurenti de-a lungul anilor, sa discute cu parintii si profesorii lor, si sa creeze cel mai bun concurs in raport cu interesul national. Foarte ciudat e ca nu se stie de la inceput ce pondere are fiecare proba, stabilirea constantelor pentru calculul formulei finale fiind una din atributiile aceluiasi Kolstad, dupa ce concursul s-a incheiat!

Nici nu vreau sa-mi imaginez ce fel de scandaluri ar iesi in Romania in urma unei astfel de abordari, mai ales avand in vedere ca la noi unii parinti sunt mai preocupati de rezultatele concursurilor decat copiii lor, si sunt gata oricand sa faca circ atunci cand simt ca cineva a comis vreo nedreptate fata de ei. De altfel, nici mie nu-mi place ideea in sine. In America, acolo unde pana si admiterea la facultate se face in urma unui proces subiectiv, asa ceva e tolerabil. Dar in Romania, avand in vedere istoria ultimilor 60 de ani, nu putem aplica eficient un astfel de sistem.

Doua tari la care privim de multa vreme cu respect (pentru rezultatele obtinute) sunt China si Rusia. Ajungem, ca de obicei, la concluzia ca in tarile in care traiul este un chin (rusii de rand traiesc in saracia pe care le-au adus-o comunismul si apoi acapararea tuturor resurselor tarii de catre oligarhia sustinuta de Kremlin, iar chinezii au fost "imblanziti" de catre sistemul politic represiv si inuman), apar si talentele extraordinare. Pe langa generalizarile despre o presupusa inteligenta colectiva a natiunilor, se pare ca daca esti deznadajduit si ti se pare ca nu prea ai cum sa scapi de soarta dura, faci tot ce-ti sta in putinta ca sa exploatezi o ocazie atunci cand ea apare. Sa revenim totusi la olimpiade. Din pacate, nu avem atat de multe informatii despre cele din Rusia si China. Exista diverse informatii care s-au scurs, insa numai cei care cunosc limba rusa au acces la problemele si solutiile de la rusi, in timp ce pentru celelalte s-ar putea ca nici macar limba chineza sa nu fie de ajuns. Conform lui Zhu Zeyuan , guvernul chinez a desfiintat site-ul IOI Forum, acolo unde se discutau si probleme din tara lor, tocmai pentru a-i impiedica pe straini sa acceada la ele. Ceea ce stim, insa, e ca problemele din ambele parti sunt foarte grele si interesante, si ca ambele tari se bazeaza pe organizarea unui numar ridicat de tabere de pregatire, a caror eficienta a fost demonstrata. De asemenea, China alege participantii la IOI cu un an inainte, pentru a le da suficiente ocazii sa se pregateasca si sa aduca glorie patriei. Parerea mea e ca ar trebui, eventual cu ajutorul celor care inteleg limba rusa, sa studiem mai mult ceea ce se intampla la ei si sa vedem ce se poate adapta in Romania. Sa-i lasam pe chinezi in pace, pentru ca in Romania nu vom manca niciodata orez de placere si nici nu vom spune ca mersul pe bicicleta e hobby-ul nostru national, imbinand utilul cu placutul. Suntem pur si simplu prea diferiti de ei.

In Europa sunt mai multe locuri in care ne-am putea uita. Croatii si slovacii, printre altii, se descurca destul de bine in ceea ce priveste organizarea olimpiadelor. Totusi, parerea mea e ca polonezii dau cel mai bun exemplu . Site-ul lor, tradus partial in engleza, e o resursa indispensabila pentru cei care vor sa rezolve probleme care sa le dezvolte creativitatea. Multi dintre noi au stat zile / saptamani / luni gandindu-se la cate o problema de acolo, constatand ca de fapt se rezolva cu o idee simpla, dar greu de gasit. Nu cred ca e vreun alt concurs care sa sintetizeze mai bine ceea ce inteleg eu prin ideea de "olimpiada de informatica" (desi mai demult gandeam altfel, si mi se parea ca un concurs ca al lor e prea "incorect" fata de cei care se pregatesc mult - vorbim despre asta intr-un alt post).

Olimpiada poloneza are 3 faze cu subiecte unice pe tara. De multe ori, cea mai grea e "etapa locala", insa elevii au la dispozitie aproape o luna pentru a se gandi la subiectele propuse. Aceasta standardizare a evaluarii a insemnat o simplificare a intregului proces competitional, si "mai simplu" inseamna de multe ori "mai bun", sau cel putin "mai logic". De ce sa te concentrezi pe un sistem complicat, cand poti sa te concentrezi pe subiectele propriu-zise? Problemele au un grad mare de originalitate, in spatele lor sunt idei adevarate (nu reformulari ale altor cerinte mai vechi), si solutiile sunt foarte ingenioase. De asemenea, cei care pricep limba poloneza isi pot comanda "blue book"-urile, acele carti care contin toate solutiile, explicatiile si "rezervele" care nu s-au dat, sumarizand intreaga activitate dintr-un an de zile. Nu exista solutii redactate in 3 randuri care sa faca o simpla trimitere la alte carti, iar ceea ce se obtine astfel reprezinta o resursa cu totul deosebita pentru cei care vor sa se puna la curent cu tot ce a miscat in anii precedenti in concursurile poloneze de informatica. Primii clasati la faza finala (ca si in multe alte tari dezvoltate, nu exista separare pe clase si nici macar sistemul juniors / seniors ca la croati) primesc premii foarte consistente de la sponsorii destul de puternici si interesati. Cei mai buni primesc si dreptul de a participa la CPSPC (Czech - Polish - Slovak Preparation Contest), un concurs foarte puternic, dar fara o miza deosebita. Un fel de lot la comun pentru 3 tari. In afara faptului ca obtinerea unui loc de IOI necesita si un pic de noroc (pt. ca se bazeaza pe rezolvarea a numai 5 probleme in etapa a 3-a), mi se pare ca avem foarte multe de invatat de la ceea ce au facut si fac in continuare polonezii. Mereu vor exista cateva aspecte de imbunatatit, si acest lucru e normal!

Oricum, ca sa n-o mai lungim prea mult. Cine sunt cei interesati de imbunatatirea sistemului competitional la informatica? Si ce pot face ei in sensul acesta? Pentru ca e frumos sa discutam, dar e si mai frumos sa tragem niste concluzii, sa redactam niste planuri, si sa mergem cu ele la "factorii de decizie", incluzand aici oficialitatile din minister si potentialii sponsori. Isi doreste cineva destul de mult sa avem si noi o olimpiada mai buna, din toate punctele de vedere?

 Comentarii (16)

Prezentari Mihai Patrascu

domino
Mircea Pasoi
25 februarie 2008

Mihai a fost prin Romania recent si a dat doua prezentari de informatica teoretica la Universitatea Bucuresti. Prezentarile au fost adresate studentilor care sunt interesati de cariera de cercetare in algoritmica si structuri de date. Imi parea rau ca nu pot sa vad si eu cursurile si l-am rugat pe Alex Susu sa incerce sa le filmeze.

Puteti vedea subiectele abordate de Mihai aici.

Alex a pus cursurile online. Cel din prima zi il puteti vedea aici:

http://icwww.epfl.ch/~susu/MVI_9367.AVI
http://icwww.epfl.ch/~susu/MVI_9368.AVI
http://icwww.epfl.ch/~susu/MVI_9369.AVI
http://icwww.epfl.ch/~susu/MVI_9370.AVI
Iar cel din a doua zi aici:
http://icwww.epfl.ch/~susu/MVI_9375.AVI
http://icwww.epfl.ch/~susu/MVI_9376.AVI
http://icwww.epfl.ch/~susu/MVI_9377.AVI
http://icwww.epfl.ch/~susu/MVI_9378.AVI

Multumesc Alex! Calitatea video nu e foarte buna dar cea audio e ok si se intelege cam tot. Dimensiunea videourilor e destul de mare, poate isi face cineva timp sa la puna pe youtube ;). Nu am apucat sa vad toate videourile pentru ca inca le downloadez, dar din ce am vazut pana acum ele sunt interesante si inteligibile si pentru amatori.

Vizionarea acestor prezentari mi-a intarit convingerea ca informatica e un domeniu de cercetare misto, in care, spre deosebire de matematica, poti intra si mai apoi contribui relativ usor pornind de la cunostintele acumulate la olimpiade.

 Comentarii (4)

Categorii:

La inceputul sezonului competitional

greco
Tiberiu-Lucian Florea
21 februarie 2008

Dupa cum ne anuntase Cosmin, sezonul olimpiadelor scolare a inceput si elevii talentati din toata tara se pregatesc de fazele din ce in ce mai avansate ale concursului national de informatica. Locala s-a terminat deja, si fiecare noua proba creste nu doar nivelul problemelor propuse spre rezolvare, ci si intensitatea emotiilor participantilor. Desi unii elevi buni au trait o mica tragedie nereusind sa se califice pe judet (daca va incalzeste cu ceva, am trecut si eu prin asta si am considerat-o pana la urma ca pe o experienta pozitiva - desi de-abia dupa cativa ani am ajuns la aceasta concluzie), majoritatea celor care s-au pregatit serios pe parcursul anului se gandesc acum la etapa judeteana, poate cea mai stresanta dintre toate.

Oricat de neimportant vi se pare acest sfat in comparatie cu modalitatile de asimilare a algoritmilor avansati, nu stiu cum sa va fac sa-l intelegeti cat mai bine: Abordati olimpiada cu o atitudine pozitiva. Nu va ganditi la lucrurile pe care le-ati putea pierde, ci la cele pe care le aveti de castigat.

Nu trebuie neaparat s-o recunoasteti fata de altii, dar noi, fostii "olimpici", o stim prea bine: de multe ori va ganditi mult mai mult la ce s-ar intampla in cazul unui esec decat la urmarile pe care le-ar avea un eventual succes. Priviti atat OJI cat si ONI ca pe acele momente ale anului in care sunt sanse sa-i dezamagiti pe cei din jurul vostru (parinti, profesori, colegi), si sa simtiti ca tot efortul investit s-a dus pe apa sambetei. Si asta va face sa va consumati inutil cu sentimente negative (nu esti afectat doar atunci cand te vezi "sub linie", ci mai ales in orele / zilele / saptamanile in care te intrebi cum ar fi ca dupa atata munca o greseala stupida sau lipsa de inspiratie pe moment sa produca o astfel de nenorocire). O afirm cu maxima convingere, avand in vedere ca eu insumi am trecut prin asta, si nu o data. Ii aud, de asemenea, pe elevii de azi spunand lucruri ca: "am facut prost, dar macar nici X de la mine din liceu nu s-a calificat". Unde credeti ca poate duce acest stil de "competitie"?

Fiti un pic sinceri cu voi insiva: in ce context va ganditi la iminenta judetenei? Daca o puneti alaturi de excursia pe care o veti face la munte cu clasa, sau cu jocul super-tare care se va lansa luna viitoare, e bine. Perspectiva olimpiadei va bucura, deoarece e o activitate pe care o faceti in primul rand din placere, asa cum si trebuie. Dar nu cumva intrati intr-o stare de frenezie, incercand sa invatati un milion de noi metode de rezolvare a problemelor (care nu va vor intra in cap peste noapte, din moment ce ingrasarea porcului in ajun chiar NU functioneaza), facand calcule si pronosticuri despre sansele concurentei si gandindu-va la toate lucrurile care ar putea merge prost? Bineinteles, nu va recomand sa va relaxati total cu convingerea ca nu mai puteti schimba nimic, dar opriti-va un moment pentru a va gandi la ceea ce faceti si la ce impact are starea asta de neliniste sufleteasca asupra voastra.

In urma fazei judetene a olimpiadei, nu puteti pierde nimic. Daca credeti ca puteti pierde participarea la olimpiada nationala, asta arata ca ati comis o greseala provenita din infumurare: cum ati putea pierde un lucru pe care acum nu-l aveti? Va considerati deja calificati? Foarte rau. "Olimpiada" inseamna ca fiecare are sansa lui, si ca nu exista castigatori sau pierzatori stabiliti anterior concursului.

Poate ca observatiile de aici nu sunt pe placul tuturor, dar ele nu au aparut, cu siguranta, din senin. Nu esti un om rau, slab sau prost daca te concentrezi mai mult pe evitarea esecului decat pe obtinerea reusitei. Participantii la concursurile de informatica au foarte multe calitati pe care altii si le-ar dori, dar de multe ori lucrurile pe care ei le realizeaza sunt sub adevaratul lor potential. Lasati altora fatalitatea, superstitiile si gandul rau pus caprei vecinului si priviti cu incredere la oportunitatile pe care fazele superioare ale olimpiadei vi le ofera.

Spor la treaba!

 Comentarii (7)

Categorii: concursuri

Imagine Cup

Cosmin
Cosmin Negruseri
20 februarie 2008

Microsoft promoveaza pe trilulilu concursul pentru elevi si studenti Imagine Cup. Concursul are sectiuni diverse precum cea de algoritmi, software design si embedded development. Studentii romani au obtinut rezultate destul de bune anul trecut, cativa calificandu-se in etapa finala a concursului desfasurata la Seul.

Puteti vedea un mic promo al concursului de anul acesta:

Trilulilu macro is deactivated

Aici un interviu cu echipa 921UBB finalista a sectiunii de software design:

Trilulilu macro is deactivated

(fac treaba buna colegii mei de la Babes :) )

Iar aici un interviu cu echipa TechOwls finalista a sectiunii embeded development (Liviu Ciortea, un membru al echipei, e si un utilizator vechi al comunitatii infoarena si a propus cateva probleme):

Trilulilu macro is deactivated

Imi place sa vad ca se promoveaza astfel de concursuri si studentii care obtin rezultate. Incercati si voi sa participati anul asta!

 Comentarii (0)

Categorii:

Sprijina Asociatia infoarena! Directioneaza 2%

wickedman
Cristian Strat
18 februarie 2008

Directioneaza catre noi 2% din impozitul pe venit datorat la stat.

In conformitate cu prevederile Codului Fiscal, art. 84 poti directiona 2% din impozitul pe venit datorat la stat catre o entitate non-profit (i.e. Asociatia infoarena).

Procedura este foarte simpla si nu te costa nimic!

Vezi cum se face

 Comentarii ()

Categorii: stiri

Problema saptamanii (solutie)

Cosmin
Cosmin Negruseri
16 februarie 2008

Am luat o pauza destul de lunga cu problema saptamanii. La ultima problema am primit doar doua solutii si am uitat de la cine (amintiti-mi si va trec ca rezolvitori). Gasiti textul aici .

Solutia problemei e destul de misto: Ne gandim la spatiul starilor problemei ca un patratul unitate din planul cartezian cu originea in (0, 0) si cu punctul diagonal opus in (1, 1). Abscisa unui punct din patratul acesta reprezinta pozitia normalizata pe intervalul [0, 1] a unui mobil sau un robot pe unul dintre cele doua drumuri de la A la B, iar ordonata punctului va reprezenta pozitia normalizata a celuilalt mobil respectiv robot pe al doilea drum de la A la B. Acum pentru ca ambele mobile pleaca din A si ajung in B, punctele asociate pozitiilor lor ne vor da o curba pornind din punctul (0, 0) si ajungand in punctul (1, 1). Iar punctele ce reprezinta miscarea celor doi roboti, care unul pleaca din A si ajunge in B si celalalt pleaca din B si ajunge in A, ne descriu o curba ce pleaca din punctul (0, 1) in (1, 0). Cele doua curbe trebuie sa se intersecteze si de aici rezulta ca orice doua drumuri am forma intre orasele A si B si orice itinerariu ar avea robotii, daca doua mobile pot ajunge de la A la B fiind legate cu o sfoara de lungime 10 m, atunci robotii nu pot ajunge unul din A in B si celalat din B in A fara sa se atinga.

 Comentarii (0)

Categorii: potw probleme

Surse de la Stelele Informaticii 2008

domino
Mircea Pasoi
14 februarie 2008

In perioadele 18-19 decembrie 2007 si 8-9 februarie 2008 s-a desfasurat concursul national Stelele Informaticii. Rezultatele concursului le poti gasi aici si aici.
Poti gasi cele 12 probleme propuse in arhiva de probleme, impreuna cu sursele trimise.

 Comentarii ()

Categorii: stiri
Vezi pagina: 12345... 222324252627 2829303132... 3637383940 (394 rezultate)