Se da un pachet de 52 de carti. Din ele se aleg 5 carti pe care le poate vedea primul jucator. Problema cere sa stabiliti un protocol intre doi jucatori. Primul jucator alege 4 carti si le pune aliniate pe masa. Cerinta e ca al doilea jucator sa poate spune care e a 5-a carte.

Discutati problema in sectiunea de comentarii. Cei care ati vazut-o inainte, nu stricati placerea celorlalti.

UPDATE Adrian Diaconu mi-a zis ca exista o solutie mai puternica ce rezolva aceeasi problema si pentru un pachet de 124 de carti.

Comunitatea infoarena organizeaza un concurs in amintirea lui Mihai Patrascu care s-a stins din viata pe data de 5 iunie. Concursul este un semn de adanca recunostinta pentru impactul enorm pe care acesta l-a avut in cadrul comunitatii de olimpici la informatica din Romania. Prin intermediul acestui eveniment, dorim sa motivam utilizatorii infoarena sa-si indrepte atentia spre cateva dintre ideile pe care Mihai le-a lasat in urma.

Concursul va incepe sambata, 9 iunie, la ora 10:00 si se incheie vineri, 15 iunie, la ora 22:00. Setul de probleme consta intr-o serie de probleme pe care Mihai le-a propus cu timpul la diverse concursuri sau olimpiade de informatica. Spre deosebire de concursurile obisnuite, nu vom pune accent pe latura competitiva a concursului, dar, cu toate acestea, va incurajam sa incercati sa rezolvati cat mai multe probleme fara ajutor.

Pagina concursului se gaseste aici.

Dupa o lupta de un an jumatate impotriva cancerului, Mihai Patrascu s-a stins din viata ieri, la ora 1 in New York.

In comunitatea informatica romaneasca, Mihai e cunoscut pentru rezultatele lui impresionante la olimpiadele internationale de informatica si pentru problemele lui foarte originale. In cea de cercetare din Statele Unite, Mihai a fost forta ce a revitalizat domeniul problemelor fundamentale in structuri de date. Pentru prieteni, el a fost o personalitate puternica, energetica si plina de curiozitate.

Am pierdut o minte luminata. Odihneasca-se in pace.

Scrieti o functie cat mai scurta care evalueaza valoarea unei expresio aritmetice. Expresia contine caracterele +,-,*,/,(,) si cifre.

Salutare!

Facultatea de Automatică şi Calculatoare, împreună cu ROSEdu, invită elevii şi studenţii entuziaşti şi pasionaţi de tehnologie să se înscrie la Şcoala de vară Open Source (Open Source Summer School) [1]. În cadrul acestui program ne propunem să obţineţi cunoştinţe şi abilităţi de dezvoltare a proiectelor open-source, de lucru în echipă şi de comunicare în comunităţi libere.

Am gândit acest track pentru a fi util vouă, celor care doresc să îşi îmbogăţească portofoliul de cunoştinţe tehnice dar şi abilităţile de comunicare şi interacţiune. În cadrul programului am structurat atât prezentări şi workshop-uri de tehnologie, cât şi hackathoane şi prezentări ale unor invitaţi din domenii conexe. Detalii despre subiectele prezentate găsiţi pe site [2].

În aceste momente pregătim detaliile de desfăşurare ale acestui track, care va avea loc în perioada 6-22 iunie 2012, în cadrul şcolii de vară NCIT [3]. Vă invităm să vă înscrieţi prin folosirea acestui link [4] până cel târziu 30 mai 2012.

[1] - Pagina oficială Open Source Summer School
[2] - Programa
[3] - Despre Şcoala de Vară NCIT
[4] - Link Înscrieri

Vă aşteptăm,
CS Open Source Team

Pentru cei pasionati de javascript si coffeescript, sambata, 26 mai, va avea loc un hackaton la uberVU (unul din cele mai de succes startup-uri din Romania) unde puteti veni sa lucrati la un proiect interesant pe aceasta tema.
Este vorba de un proiect open-source creat de compania uberVU si anume un framework pentru crearea de aplicatii web real-time. Codul este interesant iar problemele pe care vom incerca sa le rezolvam sunt si ele la fel de interesante si de challenging, asa ca daca aveti cunostinte medii de javascript (cunostinte de coffeescript sunt un plus dar nu o necesitate), vreti sa va ganditi si sa codati sambata, nu ezitati sa va inscrieti.
Aici puteti afla mai multe detalii despre cum sa va inscrieti si temele la care se va lucra.

Ce trucuri bash folosesti care te ajuta la productivitate?

Pentru mine cea mai frecventa comanda e CTRL + R. Astfel caut in istoria terminalului o comanda ce contine un anumit substring.

Faptul ca # e comentariu ma ajuta mult cand editez comenzi complexe. Daca am probleme cu un flag, pun # in fata comenzii, dau enter si apoi caut valori bune pt flag. Cand stiu valoarea exacta pot gasi comanda in istorie.

Tu ce truc ai vrea sa il fi stiut mai devreme?

Acum în jur de 8-10 ani, era destul de dificil să găseşti un stagiu de practică "pe bune" în România. Acest lucru era valabil inclusiv pentru studenţii de la Informatică sau Automatică, care au avantajul de a profesa într-un domeniu foarte dinamic, competitiv şi unde cererea de creiere la nivel mondial nu a fost niciodata saturată (şi probabil nici nu va fi prea curând). Atunci nu existau nici internship-uri la Google, Facebook, Microsoft, ş.a. pentru studenţii ramaşi în ţară, nici măcar pentru cei mai tari dintre ei. Evident, studenţii buni îşi găseau un stagiu de practică, dar acesta era identificat prin diverse metode "sociale" pre-web2.0: recomandări ale prietenilor mai mari, ale profesorilor, ale colegilor angajaţi, etc. Mai mult, companiile erau destul de abile ca atunci când te primeau la practică să încerce să te ţină cât mai mult aproape de firmă chiar şi după terminarea stagiului. În astfel de situaţii, unele erau mai înţelegătoare şi acceptau să munceşti part-time (20 ore/saptmămână era un caz excepţional, multe cereau mai mult), altele angajau studenţii full-time încă din anii 1-2 în unele situaţii. Câteodată asta putea fi un lucru bun şi pentru student, dar de cele mai multe ori apărea şi reversul medaliei şi rămâneam cu nişte practicieni foarte buni pe diverse tehnologii, dar care duceau lipsă de unele elemente avansate esenţiale pentru a merge mai departe în carieră.

Întorşi de la un masterat în Franţa, 2 absolvenţi de A&C (Vlad Posea şi Bogdan Iordache) au pornit Stagii pe Bune în 2005 pentru a putea oferi studenţilor din IT&C posibilitatea să facă un stagiu de practică "pe bune". Scopul SPB a fost să convingă companiile că stagiile de practică sunt utile pentru toată lumea şi că nu trebuie să fie folosite doar pentru a recruta angajaţi "ieftini" care nu au terminat facultatea. Ideea a fost preluată din contextul existent în Franţa, unde firmele colaborau cu universităţile pentru a oferi stagii doar pentru perioada verii.

La prima ediţie (în 2005) au fost propuse doar aproximativ 30 de stagii, deşi, numai în A&C, aproximativ 1000 de studenţi ar fi trebuit să facă practica în fiecare an. După 8 ani, lucrurile au evoluat semnificativ şi anul acesta sunt peste 650 de poziţii de stagiari, majoritatea în Bucureşti şi Iaşi. Aproape toate stagiile sunt plătite şi continuarea colaborării între studenţi şi companii sub forma unei slujbe full-time este din ce în ce mai rară. Pe de altă parte, dacă totul a fost ok la practică, mulţi stagiari se vor angaja în cadrul companiei respective după ce termină facultatea. Deşi industria IT&C a evoluat foarte mult în aceşti 8 ani din toate punctele de vedere, eu cred că SPB a avut un rol important drept catalizator al internship-urilor, dar şi pentru că a arătat companiilor avantajele acestora pe termen mediu şi lung. În această perioadă au fost sute de întâlniri cu companiile, câteva mii de telefoane şi multe apariţii în presă scrisă şi online. Am ajuns astfel ca numărul de stagii propuse pe site-ul SPB să depaşească constant numărul de stagii propuse pentru toate domeniile de activitate pe Start Internship, o iniţiativă bună susţinută şi de Guvernul României.

Aspectul cel mai important din această scurtă poveste este că lucrurile pot merge în direcţia bună chiar şi în România, atâta timp cât există oameni entuziaşti şi dispuşi să aloce un pic de timp pentru comunitate. În plus, intrarea pe "piaţa" stagiilor a companiilor mari din afară este utilă atât pentru studenţi, cât şi pentru companiile din ţară: studenţii învaţă că este util să faci un stagiu de practică şi să continui studiile fără a te angaja, iar companiile încep să îşi schimbe comportamentul datorită concurenţei.

Întrucât se apropie perioada stagiilor pentru această vară, le urez tuturor studenţilor care au aplicat pe SPB baftă la interviuri, iar celor deja acceptaţi un stagiu cât mai incitant! Iar celor care au deja bagajele făcute pentru un stagiu în afară, profitaţi cât mai mult de el!

Ca mai toata lumea, am urmarit in ultima vreme scandalul legat de actualul ministru al Educatiei. Pe scurt, exista o serie de dovezi destul de serioase prin care se arata ca acest domn (Ioan Mang) a plagiat cateva articole stiintifice. Si prin plagiat trebuie inteles ca pe unele din ele le-a copiat cuvant cu cuvant. Merita mentionat, in treacat, si ca unul din articolele plagiate era gresit si cel care l-a copiat nu si-a dat seama sau ca si sotia suspectului este la randul sau suspectata ca ar fi copiat (macar) un articol in acelasi fel. In apararea sa, domnul Mang a sustinut ca aceste articole au "aparut" cu numele sau, dar fara stiinta sa. Imi vine greu sa cred acest argument, dar ramane sa se pronunte cei in masura (si anume Consiliului National de Etica al Cercetarii Stintifice din cadrul ANCS). Reamintesc doar ca in Germania unui membru proeminent al guvernului (zu Guttenberg) i-a fost impusa demisia si i-a fost retras titlul de doctor in urma unui scandal de plagiat in urma cu vreo 2 ani.

Ce este insa foarte deranjant este faptul ca in chiar prima zi a scandalului domnul Mang a avut o pozitie halucinanta. El a spus, aparandu-se ca ar fi copiat un articol in mare masura intr-una din lucrarile sale:
"Ceea ce am studiat eu nu este filosofia. In filosofie, daca dai un pasaj din alta lucrare si nu spui de unde ai dat este plagiat. Problema este ca in tehnica legea lui Ohm este una singura, nu poti sa o scrii altfel decat a fost data."
Poate mi se pare mie, dar cred ca ceea ce sugereaza domnia sa este ca in stiintele exacte (inclusiv informatica) ar merge sa iei cu copy-paste parti intregi din alte articole, si sa le pui in lucrarile tale. Total fals! Nu am intalnit de-a lungul vietii mele academice asa ceva nici o data. In acelasi sens, e total gresit sa iei bucati de text dintr-un alt articol (de data asta oricat de mici) si sa le pui in articolul tau sub forma unor rezultate personale (spre exemplu, "vom arata urmatoarea propozitie"... care noi vom arata?).

Si poate nici aceasta pozitie nu m-ar fi deranjat atat de tare, dar realitatea este ca peste ea s-a adaugat lipsa de reactie a institutiilor care fac cercetare in informatica in Romania. Cand ministrul Educatie face o astfel de afirmatie cum poate sectia de Informatica din Academia Romana sa nu aiba o pozitie prin care sa contrazica o presupunere atat de eronata despre ceea ce inseamna cercetare? De ce facultatile de profil din Universitatea Bucuresti sau din Politehnica nu au nici o pozitie, la randul lor? Poate gresesc eu, dar e vorba de o afirmatie a unui oficial de cel mai inalt nivel din Educatie care vizeaza munca unor cercetatori din aceste institutii. Nu iau aceasta tacere ca o aprobare, sunt convins ca majoritatea oamenilor care lucreaza onest in aceste centre de cercetare (inclusiv cei care le conduc) au fost la fel de scandalizati ca mine. Totusi as fi asteptat o parere oficiala despre o parere foarte ciudata a unui ministru care aduce o pata insemnata unei (si asa foarte subrede) cercetari in informatica romanesti.

In fine, parerea mea e ca pozitia acestui ministru este foarte subreda, si in cateva zile va fi schimbat. Ceea ce ramane este insa faptul ca cercetarea in informatica in Romania se face si prin copy-paste, ca sunt oameni carora li se pare ca asta e normal, si ca cei in masura sa zica ceva oficial tac.

Sper ca acest post sa sparga un pic tacerea asta, si macar comunitatea infoarena (olimpici la info, fosti olimpici la info, printre care si actuali cercetatori, si oameni care sunt aproape de olimpiada de informatica) sa spuna nu clar unor astfel de lucruri.

În liceu probabil te-ai obişnuit să rezolvi probleme abstracte, dificile, bine definite, cu enunţ de o pagină, cod scris de la zero, puţine biblioteci externe şi un evaluator care îţi spune rapid dacă ai luat sau nu accept. În producţie, toate aceste elemente vor lipsi:

• vei fi mai puţin productiv pe cod scris de altcineva - nu te speria, continuă
• pune suficiente întrebări cînd ai neclarităţi - este foarte dăunator să pierzi timp lucrînd în direcţia greşită
• code review-urile sunt foarte importante - aşteaptă-te la multe corecţii la început
• rezistă tentaţiei de a scrie mult cod de la zero - cînd ai nevoie de ceva, refoloseşte cod deja scris; probabil există, trebui doar să-l cauţi :)
• scrie comentarii - chiar dacă ţie ţi se par irelevante, alţi dezvoltatori le vor aprecia
• premature optimization is the root of all evil - nu merită să optimizezi O(N^2) dacă N < 20, timpul de dezvoltare si lizibilitatea codului sunt mai importante
• nu pierde timp optimizînd bucăţi de cod care nu rezolvă bottleneck-ul - dacă accesul la baza de date durează mult, nu merită să investeşti timp în a reduce numărul de instrucţiuni
• employ clever hacks, where needed - de cele mai multe ori îţi vor salva foarte mult timp

Don't worry, you'll love it :)