Despre stagii, pe bune - acum şi atunci

trebedea
Traian Rebedea
15 mai 2012

Acum în jur de 8-10 ani, era destul de dificil să găseşti un stagiu de practică "pe bune" în România. Acest lucru era valabil inclusiv pentru studenţii de la Informatică sau Automatică, care au avantajul de a profesa într-un domeniu foarte dinamic, competitiv şi unde cererea de creiere la nivel mondial nu a fost niciodata saturată (şi probabil nici nu va fi prea curând). Atunci nu existau nici internship-uri la Google, Facebook, Microsoft, ş.a. pentru studenţii ramaşi în ţară, nici măcar pentru cei mai tari dintre ei. Evident, studenţii buni îşi găseau un stagiu de practică, dar acesta era identificat prin diverse metode "sociale" pre-web2.0: recomandări ale prietenilor mai mari, ale profesorilor, ale colegilor angajaţi, etc. Mai mult, companiile erau destul de abile ca atunci când te primeau la practică să încerce să te ţină cât mai mult aproape de firmă chiar şi după terminarea stagiului. În astfel de situaţii, unele erau mai înţelegătoare şi acceptau să munceşti part-time (20 ore/saptmămână era un caz excepţional, multe cereau mai mult), altele angajau studenţii full-time încă din anii 1-2 în unele situaţii. Câteodată asta putea fi un lucru bun şi pentru student, dar de cele mai multe ori apărea şi reversul medaliei şi rămâneam cu nişte practicieni foarte buni pe diverse tehnologii, dar care duceau lipsă de unele elemente avansate esenţiale pentru a merge mai departe în carieră.

Întorşi de la un masterat în Franţa, 2 absolvenţi de A&C (Vlad Posea şi Bogdan Iordache) au pornit Stagii pe Bune în 2005 pentru a putea oferi studenţilor din IT&C posibilitatea să facă un stagiu de practică "pe bune". Scopul SPB a fost să convingă companiile că stagiile de practică sunt utile pentru toată lumea şi că nu trebuie să fie folosite doar pentru a recruta angajaţi "ieftini" care nu au terminat facultatea. Ideea a fost preluată din contextul existent în Franţa, unde firmele colaborau cu universităţile pentru a oferi stagii doar pentru perioada verii.

La prima ediţie (în 2005) au fost propuse doar aproximativ 30 de stagii, deşi, numai în A&C, aproximativ 1000 de studenţi ar fi trebuit să facă practica în fiecare an. După 8 ani, lucrurile au evoluat semnificativ şi anul acesta sunt peste 650 de poziţii de stagiari, majoritatea în Bucureşti şi Iaşi. Aproape toate stagiile sunt plătite şi continuarea colaborării între studenţi şi companii sub forma unei slujbe full-time este din ce în ce mai rară. Pe de altă parte, dacă totul a fost ok la practică, mulţi stagiari se vor angaja în cadrul companiei respective după ce termină facultatea. Deşi industria IT&C a evoluat foarte mult în aceşti 8 ani din toate punctele de vedere, eu cred că SPB a avut un rol important drept catalizator al internship-urilor, dar şi pentru că a arătat companiilor avantajele acestora pe termen mediu şi lung. În această perioadă au fost sute de întâlniri cu companiile, câteva mii de telefoane şi multe apariţii în presă scrisă şi online. Am ajuns astfel ca numărul de stagii propuse pe site-ul SPB să depaşească constant numărul de stagii propuse pentru toate domeniile de activitate pe Start Internship, o iniţiativă bună susţinută şi de Guvernul României.

Aspectul cel mai important din această scurtă poveste este că lucrurile pot merge în direcţia bună chiar şi în România, atâta timp cât există oameni entuziaşti şi dispuşi să aloce un pic de timp pentru comunitate. În plus, intrarea pe "piaţa" stagiilor a companiilor mari din afară este utilă atât pentru studenţi, cât şi pentru companiile din ţară: studenţii învaţă că este util să faci un stagiu de practică şi să continui studiile fără a te angaja, iar companiile încep să îşi schimbe comportamentul datorită concurenţei.

Întrucât se apropie perioada stagiilor pentru această vară, le urez tuturor studenţilor care au aplicat pe SPB baftă la interviuri, iar celor deja acceptaţi un stagiu cât mai incitant! Iar celor care au deja bagajele făcute pentru un stagiu în afară, profitaţi cât mai mult de el!

Categorii:
remote content