== include(page="template/taskheader" task_id="ec") ==
Alexandru are la dispoziţie un tablou pătratic de dimensiune $N$ cu numere întregi şi $K$ ecuaţii de tipul I şi II. Ecuaţiile de tipul I sunt de forma: $ax+b=c$ , cu $a$ , $b$ , $c$ numere naturale, iar ecuaţiile de tipul II sunt de forma: $ax^2+bx+c=d$ , cu $a$ , $b$ , $c$ , $d$ numere naturale.
Alexandru are la dispoziţie un tablou pătratic de dimensiune $n$ cu numere întregi şi $k$ ecuaţii de tipul I şi II. Ecuaţiile de tipul I sunt de forma: ax+b=c, cu a,b,c numere naturale, iar ecuaţiile de tipul II sunt de forma: ax2+bx+c=d, cu a, b, c, d numere naturale.
Alexandru îşi propune să determine pentru fiecare tip de ecuaţie: numărul lor şi câte dintre ele au rădăcinile în tabloul dat.
Să se scrie un program care determină numărul de ecuaţii de tipul I, câte dintre acestea au exact o rădăcină în tablou, respectiv numărul de ecuaţii de tipul II şi câte dintre acestea au exact ambele rădăcini în tablou.
h2. Date de intrare
Fişierul de intrare $ec.in$ va conţine: pe prima linie numerele naturale $N$ şi $K$ separate printr-un spaţiu, pe următoarele $N$ linii elementele tabloului separate prin câte un spaţiu, iar pe următoarele $K$ linii ecuaţiile în forma din enunţ, câte una pe fiecare linie.
Fişierul de intrare ec.in va conţine: pe prima linie numerele naturale $n$ şi $k$ separate printr-un spaţiu, pe următoarele $n$ linii elementele tabloului separate prin câte un spaţiu, iar pe următoarele $k$ linii ecuaţiile în forma din enunţ, câte una pe fiecare linie.
h2. Date de ieşire
Fişierul de ieşire $ec.out$ va conţine pe prima linie două numere separate printr-un spaţiu reprezentând numărul de ecuaţii de tipul I, respectiv numărul de ecuaţii de tipul I care au exact o rădăcină, aflată în tablou, iar pe a doua linie tot două numere separate printr-un spaţiu reprezentând numărul de ecuaţii de tipul II, respectiv numărul de ecuaţii de tipul II cu exact două rădăcini, ambele rădăcini în tablou.
Fişierul de ieşire ec.out va conţine pe prima linie două numere separate printr-un spaţiu reprezentând numărul de ecuaţii de tipul I, respectiv numărul de ecuaţii de tipul I care au exact o rădăcină, aflată în tablou, iar pe a doua linie tot două numere separate printr-un spaţiu reprezentând numărul de ecuaţii de tipul II, respectiv numărul de ecuaţii de tipul II cu exact două rădăcini, ambele rădăcini în tablou.
h2. Restricţii
* $1 ≤ N ≤ 500$
* $1 ≤ K ≤ 1000$
* Elementele tabloului sunt numere întregi cu maxim 4 cifre fiecare;
* La fiecare ecuaţie de tipul I $a,b,c$ vor fi precizate, chiar dacă acestea au valoarea 0 sau 1, (de exemplu $x+2=3$ va apare $1x+2=3$).
* La fiecare ecuaţie de tipul II $a,b,c,d$ vor fi precizate, chiar dacă acestea au valoarea 0 sau 1, (de exemplu $x^2^+1=3$ va apare $1x^2+0x+1=3$).
* Pentru ecuaţiile de tipul I $a,b,c$ sunt numere naturale cu maxim 4 cifre;
* Pentru ecuaţiile de tipul II $a,b,c,d$ sunt numere naturale cu maxim 4 cifre;
* Se va acorda: 10% din punctaj pentru numărul de ecuaţii de tipul I, 30% din punctaj pentru câte dintre ele au exact o rădăcină în tablou, 20% din punctaj pentru numărul de ecuaţii de tipul II şi 40% din punctaj pentru câte dintre ele au exact ambele rădăcini în tablou.
* $1 ≤ n ≤ 500$
* $1 ≤ k ≤ 1000$
* Elementele tabloului sunt numere întregi cu maxim 4 cifre fiecare;
* La fiecare ecuaţie de tipul I a,b,c vor fi precizate, chiar dacă acestea au valoarea 0 sau 1, (de exemplu x+2=3 va apare 1x+2=3).
* La fiecare ecuaţie de tipul II a,b,c,d vor fi precizate, chiar dacă acestea au valoarea 0 sau 1, (de exemplu x2+1=3 va apare 1x^2+0x+1=3).
* Pentru ecuaţiile de tipul I a,b,c sunt numere naturale cu maxim 4 cifre;
* Pentru ecuaţiile de tipul II a,b,c,d sunt numere naturale cu maxim 4 cifre;
* Se va acorda: 10% din punctaj pentru numărul de ecuaţii de tipul I, 30% din punctaj pentru câte dintre ele au exact o rădăcină în tablou, 20% din punctaj pentru numărul de ecuaţii de tipul II şi 40% din punctaj pentru câte dintre ele au exact ambele rădăcini în tablou.
h2. Exemplu
