== include(page="template/taskheader" task_id="ec") ==
Alexandru are la dispoziţie un tablou pătratic de dimensiune $n$ cu numere întregi şi $k$ ecuaţii de tipul I şi II. Ecuaţiile de tipul I sunt de forma: ax+b=c, cu a,b,c numere naturale, iar ecuaţiile de tipul II sunt de forma: ax2+bx+c=d, cu a, b, c, d numere naturale.
Alexandru are la dispoziţie un tablou pătratic de dimensiune $N$ cu numere întregi şi $K$ ecuaţii de tipul I şi II. Ecuaţiile de tipul I sunt de forma: $ax+b=c$ , cu $a$ , $b$ , $c$ numere naturale, iar ecuaţiile de tipul II sunt de forma: $ax^2+bx+c=d$ , cu $a$ , $b$ , $c$ , $d$ numere naturale.
Alexandru îşi propune să determine pentru fiecare tip de ecuaţie: numărul lor şi câte dintre ele au rădăcinile în tabloul dat.
Să se scrie un program care determină numărul de ecuaţii de tipul I, câte dintre acestea au exact o rădăcină în tablou, respectiv numărul de ecuaţii de tipul II şi câte dintre acestea au exact ambele rădăcini în tablou.
h2. Date de intrare
Fişierul de intrare ec.in va conţine: pe prima linie numerele naturale $n$ şi $k$ separate printr-un spaţiu, pe următoarele $n$ linii elementele tabloului separate prin câte un spaţiu, iar pe următoarele $k$ linii ecuaţiile în forma din enunţ, câte una pe fiecare linie.
Fişierul de intrare $ec.in$ va conţine: pe prima linie numerele naturale $N$ şi $K$ separate printr-un spaţiu, pe următoarele $N$ linii elementele tabloului separate prin câte un spaţiu, iar pe următoarele $K$ linii ecuaţiile în forma din enunţ, câte una pe fiecare linie.
h2. Date de ieşire
Fişierul de ieşire ec.out va conţine pe prima linie două numere separate printr-un spaţiu reprezentând numărul de ecuaţii de tipul I, respectiv numărul de ecuaţii de tipul I care au exact o rădăcină, aflată în tablou, iar pe a doua linie tot două numere separate printr-un spaţiu reprezentând numărul de ecuaţii de tipul II, respectiv numărul de ecuaţii de tipul II cu exact două rădăcini, ambele rădăcini în tablou.
Fişierul de ieşire $ec.out$ va conţine pe prima linie două numere separate printr-un spaţiu reprezentând numărul de ecuaţii de tipul I, respectiv numărul de ecuaţii de tipul I care au exact o rădăcină, aflată în tablou, iar pe a doua linie tot două numere separate printr-un spaţiu reprezentând numărul de ecuaţii de tipul II, respectiv numărul de ecuaţii de tipul II cu exact două rădăcini, ambele rădăcini în tablou.
h2. Restricţii
* $1 ≤ n ≤ 500$
* $1 ≤ k ≤ 1000$
* Elementele tabloului sunt numere întregi cu maxim 4 cifre fiecare;
* La fiecare ecuaţie de tipul I a,b,c vor fi precizate, chiar dacă acestea au valoarea 0 sau 1, (de exemplu x+2=3 va apare 1x+2=3).
* La fiecare ecuaţie de tipul II a,b,c,d vor fi precizate, chiar dacă acestea au valoarea 0 sau 1, (de exemplu x2+1=3 va apare 1x^2+0x+1=3).
* Pentru ecuaţiile de tipul I a,b,c sunt numere naturale cu maxim 4 cifre;
* Pentru ecuaţiile de tipul II a,b,c,d sunt numere naturale cu maxim 4 cifre;
* Se va acorda: 10% din punctaj pentru numărul de ecuaţii de tipul I, 30% din punctaj pentru câte dintre ele au exact o rădăcină în tablou, 20% din punctaj pentru numărul de ecuaţii de tipul II şi 40% din punctaj pentru câte dintre ele au exact ambele rădăcini în tablou.
* $1 ≤ N ≤ 500$
* $1 ≤ K ≤ 1000$
* Elementele tabloului sunt numere întregi cu maxim 4 cifre fiecare;
* La fiecare ecuaţie de tipul I $a,b,c$ vor fi precizate, chiar dacă acestea au valoarea 0 sau 1, (de exemplu $x+2=3$ va apare $1x+2=3$).
* La fiecare ecuaţie de tipul II $a,b,c,d$ vor fi precizate, chiar dacă acestea au valoarea 0 sau 1, (de exemplu $x^2^+1=3$ va apare $1x^2+0x+1=3$).
* Pentru ecuaţiile de tipul I $a,b,c$ sunt numere naturale cu maxim 4 cifre;
* Pentru ecuaţiile de tipul II $a,b,c,d$ sunt numere naturale cu maxim 4 cifre;
* Se va acorda: 10% din punctaj pentru numărul de ecuaţii de tipul I, 30% din punctaj pentru câte dintre ele au exact o rădăcină în tablou, 20% din punctaj pentru numărul de ecuaţii de tipul II şi 40% din punctaj pentru câte dintre ele au exact ambele rădăcini în tablou.
h2. Exemplu
