http://ace.delos.com/usacoprob2?a=yOvDfUTR7Tu&S=namenum
== include(page="template/noprofile") ==
*==user(user="laurion" type="normal")==
*==user(user="ucc_5" type="normal")==
*==user(user="dornescuvlad" type="normal")==
*==user(user="bogdan_tmm" type="normal")==
*==user(user="f.v.anton" type="normal")==
*==user(user="blasterz" type="normal")==
void solve()
{ int L,i,ii,j,cnt;
L=0;
h2. Despre mine
for(i=1;i<=N;i++)
{
cnt=1<<16;
//cout<<cnt<<"\n";
for(j=L;cnt;cnt/=2)
{
if(j-cnt>=0)
{
if(X[M[j]]>X[i])//nu e strict
{
j-=cnt;
}
}
}
for(ii=1;ii<=L;ii++)
cout<<X[M[ii]]<<" ";
//cout<<M[j]<<"\n";
P[i]=M[j];
if((j==L) || X[i] < X[M[j+1]])
{
M[j+1]=i;
L=max(L,j+1);
dp[i]=L;
}
_(completeaza aici: studii, an de absolvire, institutie de invatamant, locatie, profesori pregatitori, site personal ...)_
cout<<"\n";
//cout<<X[i]<<" ";
}
cout<<L<<"\n";
cout<<M[L]<<" "<<P[M[L]]<<" "<<P[P[M[L]]]<<"\n";
}
h2. Distinctii primite
* _(completeaza aici: locuri obtinute la concursuri de informatica)_
using namespace std;
#include<iostream>
#include<fstream>
#include<vector>
#define pb push_back
int N,M,A,B,T;
struct rec{
int lg,d;
int c[105];
};
#define oo 0x3f3f3f3f
#define nmax 105
int p[105];
vector<rec> G[105];
int dp[nmax][nmax];
ofstream fout("auto2.out");
int memo(int nod,int timp)
{
if(timp<0) return oo;
if(dp[nod][timp]!=oo) return dp[nod][timp]; //este calculat
if(nod==A && timp!=0) return 10000;
if(nod==A && timp==0) //stare initiala
{
dp[nod][timp]=0;
return dp[nod][timp];
}
if(dp[nod][timp]==oo) // nu este calculat
{
vector<rec>::iterator it;
int i;
for(it=G[nod].begin();it<G[nod].end();it++)
{
for(i=timp-it->d;i<=timp-it->d;i++)
{
dp[nod][timp]=min(dp[nod][timp], memo(it->lg,i)+it->c[i]*it->d);
// if(nod==2 && timp==3)
// cout<<dp[nod][timp]<<" "<<it->lg<<" "<<i<<" "<<it->d<<"\n";
}
}
for(i=0;i<timp;i++)
{
dp[nod][timp]=min(dp[nod][timp], memo(nod,i)+p[nod]*(timp-i));
//if(nod==2)
// cout<<nod<<" "<<timp<<" "<<p[nod]<<" "<<dp[nod][timp]<<" "<<dp[nod][i]<<"\n";
}
return dp[nod][timp];
}
}
void cit()
{
ifstream fin("auto2.in");
int i;
fin>>N>>M;
fin>>A>>B>>T;
for(i=1;i<=N;i++)
{
fin>>p[i];
}
int j;
int a[105];
int x1,x2,d;
for(i=1;i<=M;i++)
{
fin>>x1>>x2>>d;
G[x1].pb((rec){x2,d,*a});
G[x2].pb((rec){x1,d,*a});
for(j=0;j<T;j++)
{
fin>>G[x1].back().c[j];
G[x2].back().c[j]=G[x1].back().c[j];
}
}
fin.close();
vector<rec>::iterator it;
/*for(it=G[3].begin();it<G[3].end();it++)
{
cout<<it->lg<<" "<<it->d<<"\n";
for(i=0;i<=T-1;i++)
{
cout<<it->c[i]<<" ";
}
}*/
}
int main()
{
cit();
int i,j,ans=oo;
for(i=0;i<=100;i++)
for(j=0;j<=100;j++)
dp[i][j]=oo;
for(i=0;i<=T;i++)
{
dp[B][i]=memo(B,i);
ans=min(ans,dp[B][i]);
//cout<<dp[B][i]<<"\n";
}
/* for(i=1;i<=N;i++)
{
for(j=0;j<=T;j++)
{
cout<<dp[i][j]<<" ";
}
cout<<"\n";
}*/
fout<<ans<<"\n";
fout.close();
return 0;
}
„Veseliţi-vă în Domnul şi vă bucuraţi drepţilor!” (Psalm 31, 12). Iar Sf. Apostol Pavel adaogă: „ ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi (de învăţăm), toate spre slava lui Dumnezeu să le faceţi” (I Corinteni 10, 31). Iar în alt loc spune: „cel ce învaţă să se sârguiască în învăţătură” (Romani 12,7)
Prin 1969, eram elev la fostul Liceu 4 din Constanta. LIceul se afla in Piata Chiliei, o zona populata de o combinatie de tzigani si tatari.
Odata in timpul unei ore de istorie, venerabilul profesor Olteanu (un profesor iubit si respectat pentru ca refuza sa prezinte partea asa zis corecta a istoriei si prefera sa ne redea evenimentele adevarate), se opreste din prezentare, se uita pe geam si apoi zice clasei:
"Din pacate acestia vor fi viitorul Romaniei"
Ne uitam si noi pe geam si observam citiva tzigani tineri, unii mai mici ca virsta decit noi, adunati in cerc si jucind barbut, in vreme ce pe caldarim erau citeva teancuri de bancnote.
Acest profesor, care luptase ca ofiter pe frontul de est si in muntii Tatra, care fusese cuzist si destul de activ politic inainte de razboi, era un adevarat roman nationalist, care nu se sfia sa acuze in egala masura mojicia sovietica cit si ipocrizia vestica (pe ultima noi nu prea o intelegeam). Tot el ne spunea atunci ca in ciuda revolutiei culturale, China va detrona America ca putere economica si militara. Bineinteles ca la acea vreme era greu de crezut, dar se pare ca a avut dreptate atit in privinta viitorului Romaniei cit si a Chinei.
DE VORBA CU CATIVA INTELECTUALI
- Ce ne spuneti despre semnele sfârsitului lumii?
- Unul dintre semnele sfârsitului lumii este si crestinarea evreilor. Penultimul semn.
- O să fie înainte de venire?
- Inainte. Este al 11-lea semn. Iar al 12-lea, si ultimul, este semnul Fiului Omului, adică Sfânta Cruce, ce se va arăta pe cer un an si jumătate. Acestea sunt semnele premergătoare venirii lui Hristos. Nu războaiele, nu calamitătile. Acestea sunt de 2000 de ani si nu a venit sfârsitul! Eu îmi aduc aminte că, făcând istoria cu Iorga, el ne spunea si tin bine minte lucrul acesta.
- L-ati avut mult timp pe Iorga profesor?
- Nu numai eu. Toti care făceau Istoria. Ne spunea: ''Domnilor studenti, la anul 1000 a iesit, asa, un zvon prin lumea crestină, mai ales în Apus, care era crestinat puternic pe vremea aceea, că în anul acela, la Crăciun, vine Iisus Hristos pe pământ. Si ce au făcut oamenii? Au vândut ogoare, case; s-au îmbrăcat în cămăsi albe si s-au suit pe dealuri, să fie mai aproape de Mântuitorul când vine. Si nu a venit. Nici de Crăciun, nici de Anul Nou. Nu a venit până astăzi. Dar oamenii si-au pierdut averile. Cei smecheri le-au cumpărat averile, cu forme în toată regula si ceilalti cu cămăsi albe, au sărăcit. Asa a fost. Să fiti atenti - spunea Iorga - că în anul 2000 va fi din nou o proorocie cu venirea Mântuitorului, tot la Crăciun!'' Apoi zicea: ''Uite, dvs. sunteti cel putin o sută de teologi care faceti Istoria''. Printre acestia eram si eu. Mă avea de bun, fiindcă Nicolae Iorga venea la Hârlău în fiecare vară si stătea la un preot, Constantinescu. Eu mă duceam acolo si-i mai duceam câte una, alta; ba niste unt, ba niste smântână. Ce să fac? Era profesorul meu!
- Venea la Hârlău să se recreeze!
- Da, era neam cu preotul si venea. Stătea mult aici la Hârlău, chiar la biserica lui Stefan cel Mare. Si eram în bune relatii. Sigur, păstram distanta, că Iorga era, la ora aceea, cel mai puternic român, mai mult decât regele!
- Mai mult decât regele?
- Era numit ''Apostolul Neamului''. Avea constiinta aceasta că este foarte puternic ca intelectual. Si era, părintilor. Când începea să vorbească rămâneai tablou, adică nu simteai că a trecut o oră, două sau trei.
- Te captiva!
- Nici nu-ti dădeai seama că trăiesti pe pământ! Veneau ceilalti profesori care aveau oră după el cu mapa sub brat si el le făcea semn: ''Numai putin''. Si mai dura o oră si iar mai venea altul si tot asa. Nu se putea să-l întrerupi. Iar când se ducea la radio, se închidea pe dinăuntru si spunea ce avea de spus. Până nu termina, nu iesea. Era suspendat tot ce urma; muzică si tot ce se mai dădea la radio. Stătea singur în fata aparatului, se plimba si vorbea. Strasnic, părinte! Iar când au luat rusii Basarabia, a vorbit o lună de zile, în fiecare seară, la radio, despre drepturile românilor asupra Basarabiei si Bucovinei!
- Fără documente, fără însemnări?
- Nu. Ce-i trebuiau lui însemnări?
- I-a dat Dumnezeu mare întelepciune.
- El nu avea nici o însemnare. Dar spunea asa: ''Căutati în volumul cutare, aliniatul cutare, pagina cutare!'' Iti spunea si rândul si virgula din document, român sau străin. Uneori zicea: ''Căutati la Academie, unde este raftul cutare, este documentul cutare, căutati la rândul cutare din document si găsiti ce vă spun eu!'' Asa ne spunea uneori. Avea o memorie teribilă. Vedeti? Stia si locul si pagina. Când a împlinit 40 de ani si-a făcut o listă a cărtilor tipărite: 1200 de cărti tipărite si peste 25000 de articole!
- A fost un titan al lumii, în ce priveste Istoria!
- A fost un fenomen. Era constient că este un fenomen. Pe el îl atacau băietii mai tineri, care totusi stiau ceva, dar nu ca dânsul. Ca dânsul nu stiau. Si totdeauna s-a luat la trântă cu dânsii, dar sigur că-i biruia. Odată l-am întrebat pe Crainic - căci era o dispută între Iorga si Daicovici -, care îmi era profesor la Istoria literaturii religioase de la Teologie. Bun, foarte bun era Nichifor Crainic. Era o dispută si între Iorga si Daicovici, profesor de Istoria României la Cluj. Apăruse un volum de istorie română a lui Daicovici, care era bun profesor, dar pe măsura catedrei lui de la Cluj. Si gresise în câteva locuri, iar Iorga i-a atras atentia: ''Uite, aici ai gresit; sunt erori!'' Dar Daicovici s-a supărat. Eu i-am întrebat pe Crainic si pe Tudor Popescu, profesor de Istorie, si le-am zis: ''Care are dreptate, domnilor profesori?'' Si au zis: ''Ce mai întrebi? Iorga! El nu poate gresi! El a gresit politic, dar în ce a publicat nu a gresit''.
- La istorie era as mondial!
- Nu se putea lua cineva nici în străinătate la trântă cu el!
- Cu religia, cu viata religioasă cum stătea?
- Toti copiii îi erau botezati si cununati si se duceau la biserică regulat! A avut cinci copii.
- Ii mai trăieste cineva?
- Are o fată măritată cu un conte în Italia, care trăieste. De asemenea, nora, o bună pictorită, si un băiat inginer, care lucra la Malaxa, încă trăiesc. Eu, dacă am fost mereu la dânsul, stiu. Am fost de atâtea ori în casă la el. Iorga lucra în fiecare zi, când avea timp, cu patru secretare steno-dactilografe. Cu patru secretare lucra! Iti închipui? Noi îl avem pe Origen, tot asa. L-am putea compara cu Origen, asa, ca geniu intelectual. Iorga lucra cu patru tehnicieni odată, care din zbor îi prindeau fraza. Nu dovedeau să scrie. Scria patru cărti odată sau patru articole odată. Sunt încântat că i-am fost elev. Mai ales că si licenta am avut-o la dânsul. Si scrie pe licentă: ''Iată un ucenic de-al meu care o să facă treabă bună aici!'' N-am făcut nimic!
- N-ati făcut nimic?
- Nu am avut când!
- V-ati dus pe front. Dar teza de licentă o mai aveti?
- Trebuie să fie pe la o nepoată. Si cea de teologie o mai am. Este publicată în revista Bisericii Ortodoxe. Toate sunt publicate. Dacă îti dădea Iorga aviz de publicare, cum să nu se publice, părinte? El le citea. Avea timp să le citească.
- Cred că si la citit avea viteză.
- Avea viteză. Si eu am început acum a citi foarte repede câte o carte. Prind ideea din mers. Este foarte obositor, dar mai pot! Era un fenomen, părinte. Păcat că l-au împuscat dusmanii din invidie si motive politice.
- Credeti că legionarii l-au decapitat, sau unii necunoscuti?
- Nu, nu. Trei legionari macedoneni!
- Da? Dar de ce s-a dat regele cu dânsii? De ce a fost de acord oare regele cu această crimă oribilă?
- Asta se poate explica. Dar Iorga trebuia păstrat! Iorga trebuia să fie cu mine în puscărie, sub comu-nisti, dar nu împuscat de legionari! Ajungea în mod sigur în puscărie, pentru că nu-l răbdau rusii!... A fost o crimă, care nu se poate uita în istorie! Am fost la înmormântarea lui si tare am plâns...
- Am auzit că nu se mai cunostea capul.
- Era sfărâmat!
- Unde este îngropat acum?
- La cimitirul din orasul Vălenii de Munte. Festivitatea de înmormântare i-au făcut-o în Bucuresti, după aceea l-au dus cu masina si l-au îngropat acolo.
- Ati spus că Iorga a gresit politic. Care este greseala lui politică cea mai mare? Că s-a dat cu regele?
- Nu. Uite, asa a fost: A fost un consiliu de coroană si i se cerea regelui, de către englezi, să desfiinteze Miscarea Legionară si să formeze el o dictatură fără legionari, fără cuzisti si fără tărănisti. Dictatura regală s-a format si, la cererea englezilor, care erau filo-evrei, i-au cerut să-i împuste. In acel timp Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu 13 dintre sefii Miscării Legionare, erau în închisoare la Râmnicu Sărat. Regele Carol a trimis acolo Siguranta Statului să-i aducă la Bucuresti. Noaptea i-au suit într-un autobuz si i-au legat cu mâinile la spate, de spătar; i-au legat si de picioare, si la spatele fiecăruia stătea câte un sergent de jandarmi cu câte o frânghie. Când au ajuns în pădure la Tâncăbesti, între Ploiesti si Bucuresti, s-a oprit masina si le-a spus colonelul care-i escorta: ''Vă dau voie să vă închinati, că aici este sfârsitul vostru. Nu le-a dat drumul la mâini. S-au închinat si ei lui Dumnezeu cu limba, cum au putut! A spus unul din ei ''Tatăl nostru'' si apoi i-au strangulat pe toti cu frânghia. A fost o moarte talmudică, după ritualul cunoscut, dictată din afară. Marile puteri nu vedeau cu ochi buni Miscarea Legionară natională, unică, numai în România. Nicolae Iorga, care avea mare putere si influentă în fata regelui, putea, cred, să-i salveze de la moarte pe cei 13 din fruntea Miscării Legionare. Asta a fost marea lui greseală politică. De aceea legionarii l-au omorât pe Nicolae Iorga, în 1940. A doua greseală a lui a fost că nu s-a opus ca regele să-si alunge regina si să trăiască în concubinaj cu Elena Lupescu, o evreică imorală.
- Spuneti-ne dacă legionarii formau o miscare crestină sau o organizatie politică?
- La început, a fost multă vreme o organizatie de elită, de reînnoire în masă a tineretului ortodox prin credintă, prin Biserică si prin sărăcie. Numai în ultimii ani s-au transformat în organizatie politică, natională.
- Deci asa a fost. Aveau votul sărăciei.
- Da, asta era. Prima poruncă pe care a dat-o fondatorul miscării legionare a fost: ''Să trăim în sărăcie!'' Toti deputatii legionari depuneau până la un ban la cantina aceasta. Ei mâncau toti acolo, cu multi altii.
- La biserică mergeau regulat Duminica?
- Totdeauna! In costum national! Corneliu Codreanu, de loc de la Husi, era un bărbat frumos, evlavios, cu ochi albastri. Dar se putea să nu meargă legionarii la biserică?
- Erau buni ortodocsi!
- Nu există azi oameni asa de morali si profund ortodocsi ca ei.
- A fost, deci, o miscare crestină.
- Nu, a fost o miscare ortodoxă. Aceasta a fost o revolutie natională în sânul Bisericii Ortodoxe, căci a întors tot tineretul la Hristos, la Biserică. A fost o revolutie, dar crestină. Nu o revolutie politică!
- Crestină, căci prin tinuta lor mărturiseau pe Hristos.
- Aveau ceva strict: ''Să trăiesti crestineste!''
- Dar de ce nu au sărit toate partidele să-i sustină?
- Nu s-a putut, pentru că i-au omorât înainte de vreme fortele oculte antinationale din afară.
- I-au omorât înainte de vreme!
- Deviza lor era: ''Să trăim în sărăcie'', în deplină moralitate crestin-ortodoxă si celelalte porunci, care le au crestinii si pe care le ai si dumneata. Era un fel de călugărie! Nu se puteau închipui betii, coruptie sau desfrânări printre legionari. Nu exista! Erau de o mare moralitate. Si nu se angajau în această miscare decât primii zece de la orice institutie, facultate sau liceu. Primii zece. Numai cei buni! Cei mai buni la învătământ si cu comportament crestin ortodox. Era o miscare de elită. Nu de masă.
- Ai văzut ce minte aveau?
- Da. Era o miscare de elită. Toti trebuiau să trăiască curat, ca sfintii.
- Puritani si cu Biserica!
- Este usor, doar trăiesti ca sfântul si în societate, cu ajutorul lui Dumnezeu.
- Am înteles că au câstigat mult încrederea tinerilor. Tineretul se lua după ei.
- Tot tineretul a fost câstigat de ei până în 1940. Tineretul, cum v-am spus, era primit în mod selectiv, că nu-i primeau oricum. De la tară numai câte cinci primeau din fiecare sat. Primeau gospodari tineri gospodari buni si credinciosi. Era un număr limitat. Restul era masa de români, care trebuia ajutată, scolită, condusă si educată. Deci s-a mers numai pe o elită. A fost o miscare ortodoxă, curată. Erau puritani în moravuri. Spovediti, împărtăsiti, la biserici tot timpul. N-au rezistat că s-a opus toată politica extraordinar, mai ales cei din Vest.
- De ce le-au pus acuzatii politice?
- Ei, dacă ajungeau la putere, voiau să elimine elementele străine, neortodoxe de la conducerea tării, si nu le convenea la cei veniti din afară!
- Să-i trimită acasă!
- Au fost si aberatii. Dar acestea au fost niste accidente provocate de instigatori. Atunci era o problemă: cum să scăpăm de străini?
- Să se ducă toti linistiti acasă, în patria lor! Dar nimeni nu i-a omorât. Dimpotrivă, i-au favorizat, i-au îngăduit.
- Nu i-a omorât. Eu eram român si mă purtam până la gât în zăpadă, în Rusia, în război, si ei curătau zăpada în Bucuresti! Vedeti că ei nici nu au fost trimisi pe front să moară. Cine n-ar face asa? Chiar eu ca preot as fi făcut asa!
- Acum este un fel de pupătură între ai nostri si cei de alte neamuri! Sincretism crestin si politic! Acestia încă nu se manifestă, dar ei sunt foarte puternici, că au o bază peste ocean. Acum lumea o conduc cei care stăpânesc moneda! Am auzit că se reactivează ceva, că multi dintre tineri simpatizează cu legionarii.
- Nu este bine, nu se potriveste. Sunt anumite valuri în istoria popoarelor, când apar niste oameni - unicate ale istoriei -, care reusesc să-si adune fortele, care au o putere ce-i adună pe oameni si-i directionează. A fost. Era moda timpului. Noi am pactizat cu nemtii pentru că ei erau o putere a timpului, si ei doreau să ne suprime. Cu ei am fost în prima parte a războiului. Nu ne puteam lupta noi cu rusii, pentru Basarabia. Mi-a spus mie un rus evreu, după ce am căzut prizonier: ''Noi, pe voi, românii, vă dispretuim, pui de cătea ce sunteti! Noi numai cu căciulile noastre vă acoperim pe voi!''
- Este Imperiu. Ce vrei? România este o tară mică!
- Dar noi ce facem acum? Nu avem nici domni, nici unsi, nici regi! Vedeti un viitor în România fără un rege uns?
- Am să vă spun un lucru, fratilor. Eu am fost la jurământul regelui Mihai în sala tronului de la Palat. Foarte simplu. A jurat în dimineata zilei de sase septembrie, 1940, pe Crucea pe care o avea Părintele Patriarh Nicodim la piept. Nu era pregătit Mihai să fie rege. Carol era în altă cameră; îsi lua bagajele. Mihai depunea jurământul si Antonescu stătea mai deoparte. Nu este adevărat că ar fi depus jurământul în fata lui Antonescu. L-a depus în fata Patriarhului Nicodim!
- Era patriarhul prezent?
- Era.
- In palatul regal?
- In palatul regal. Apoi l-am însotit cu totii pe Mihai la Catedrala Patriarhală, unde regele a fost încoronat de Patriarhul Nicodim cu coroana regală. S-a făcut Sfânta Liturghie, regele Mihai s-a împărtăsit si a stat cu coroana pe cap tot timpul Sfintei Liturghii.
- A fost un moment sacru din istoria României!
- Da. I s-a pus frumos coroana pe cap la Patriarhie, în biserică, si tot timpul a stat cu coroana regală pe cap. Doar nu era coroana la palat. A purtat-o si Carol I si Ferdinand. Regele Mihai a fost uns cu Sfântul si Marele Mir, de Patriarhul Nicodim, din care se unge si la Botez. Se sfinteste la Patriarhie în fiecare an, în Joia Mare. Asa a fost sfintit ca rege Mihai I! Eu am fost de fată si depun mărturie pentru aceasta. Mie mi-a fost drag de el că m-a decorat de două ori pe front si am mâncat cu dânsul la masă, dar nu numai eu. Eram preot militar în Crimeea.
- Dar nu se poate naste o nouă dinastie regală într-o tară?
- A fost vorba, în 1938, să se nască o nouă dinastie!
- Dar de ce, părinte, s-au adus domni de peste hotare? Nu se putea găsi un rege autohton?
- Stiti că la noi în Moldova si în Muntenia au fost lupte mari pentru alegerea domnilor; că domnii se alegeau dintre boieri si se formau partide si se ucideau si îsi pierdeau averea si mosiile.
- De aceea au adus domni din altă tară, ca să nu mai fie tulburări?
- S-au gândit bine atunci. Nu numai noi am făcut aceasta, ci si italienii si grecii si ungurii si polonezii. Toti au adus domni străini. Un rege străin este impartial, tine cu toti. Mihai a fost foarte bun si credincios. Ai văzut ce frumos se închina la mânăstiri prin tară! Făcea cruci pravoslavnice ca un lipovan! Asa de adânc se ruga Mihai. Ii vedeai credinta. Era fericit că se închină într-o biserică ortodoxă din tară.
- Maică-sa i-a imprimat această evlavie ortodoxă.
- I-a imprimat. Au crescut un băiat bun si bun român. Dar dacă este prea bătrân si nu are urmasi, ce să facem? Mai trăieste un an, doi si pe urmă?... La aniversarea a 80 de ani ai Patriarhului Teoctist si a 70 de ani de la fondarea Patriarhiei Române a fost o adunare festivă la Palat si au venit toti cei din guvern si toti sefii de partide. Au fost toti. Atunci le-a zis Patriarhul: ''Ei, vezi cum îi adună Biserica pe toti? Ea este mama noastră a tuturor. Când vii la biserică, lasi la usă si politica si toate''.
- Este destul cuvântul acesta. Este foarte frumos!
- Apoi le-a zis: ''Să facem o catedrală patriarhală mare! Să facem! Nu suntem toti fii ai Bisericii?'' Acum se fac proiectele. O catedrală nu e o biserică oarecare.
- Am auzit că o face, dar nu stiu unde s-o facă!
- S-a vorbit si s-a scris că o vor face în locul mânăstirii Văcăresti. Ce loc bun este acolo!
- Da, dar este tare peste mână.
- Catedrala nu are motiv să stea în centru. Ii trebuie liniste.
- Dar nu poti schimba Catedrala istorică!
- Nu. Aceea rămâne Mitropolie, cu un vicar. Dar noua resedintă a Patriarhiei o vor face probabil tot acolo la Văcăresti.
- Asa a vrut să facă Ceausescu cu Catedrala si Palatul Patriarhal. Dar Patriarhul Iustin Moisescu nu a vrut să se ducă: ''Să rămân în istorie că am desfiintat Patriarhia?'' A vrut să aducă pe Nicu Ceausescu în palatul Patriarhal, cu amantele lui. Apoi l-au lichidat pe patriarh, iar pe urmă au demolat si Văcărestii. Dacă se ducea, salva Văcărestii dar pierdea Patriarhia.
- Eu cred că cel mai bun loc pentru Patriarhie este acolo la Văcăresti sau în parcul Libertătii, care este acum Parcul Carol. Deci două locuri sunt bune. Acolo sus au vedere bună si grădină la dispozitie, iar la Văcăresti ar fi Raiul pe pământ. Eu am stat închis la Văcăresti.
using namespace std;
#include<iostream>
#include<fstream>
#include<vector>
#define pb push_back
ofstream fout("vedete.out");
int N,K,T;
int v[105],r[105];
vector<int> H[30005];
int dp[30005][105];
void solve()
{ int i,j,ans,ot;
vector<int>::iterator it;
for(i=0;i<=T;i++)
{
dp[i][0]=max(dp[i-1][0],dp[i-1][1]);
//if(H[i] && r[H[i]]==0) {dp[i][0]+=v[H[i]];
//}
j=0;
if(H[i].size())
{
ot=0;
for(it=H[i].begin();it<H[i].end();it++)
{
if(r[*it]==j) ot=max(ot,v[*it]);
}
dp[i][j]+=ot;
}
for(j=1;j<=K;j++)
{
dp[i][j]=max(dp[i-1][j-1],max(dp[i-1][j+1],dp[i-1][j]));
// if(H[i] && r[H[i]]==j) dp[i][j]+=v[H[i]];
if(H[i].size())
{ ot=0;
for(it=H[i].begin();it<H[i].end();it++)
{
if(r[*it]==j) ot=max(ot,v[*it]);
}
dp[i][j]+=ot;
}
}
}
ans=0;
for(i=1;i<=K;i++)
ans=max(ans,dp[T][i]);
fout<<ans<<"\n";
/*for(i=1;i<=16;i++)
{
for(j=0;j<=K;j++)
{
cout<<dp[i][j]<<" ";
}
cout<<"\n";
}*/
}
void cit()
{
ifstream fin("vedete.in");
int i,x;
fin>>N>>K>>T;
for(i=1;i<=N;i++)
{
fin>>x;
H[x].pb(i);
}
//for(i=1;i<=16;i++)
//fout<<H[i].size()<<" ";
for(i=1;i<=N;i++)
fin>>v[i];
for(i=1;i<=N;i++)
fin>>r[i];
fin.close();
}
int main()
{
cit();
solve();
fout.close();
return 0;
}
#include <stdio.h>
#include <stdlib.h>
#include <string.h>
#include <assert.h>
typedef struct Rect Rect;
struct Rect {
int wid;
int ht;
};
Rect
rotate(Rect r)
{
Rect nr;
nr.wid = r.ht;
nr.ht = r.wid;
return nr;
}
int
max(int a, int b)
{
return a > b ? a : b;
}
int
min(int a, int b)
{
return a < b ? a : b;
}
int tot;
int bestarea;
int bestht[101];
void
record(Rect r)
{
int i;
if(r.wid*r.ht < tot)
*(long*)0=0;
if(r.wid*r.ht < bestarea || bestarea == 0) {
bestarea = r.wid*r.ht;
for(i=0; i<=100; i++)
bestht[i] = 0;
}
if(r.wid*r.ht == bestarea)
bestht[min(r.wid, r.ht)] = 1;
}
void
check(Rect *r)
{
Rect big;
int i;
/* schema 1: all lined up next to each other */
big.wid = 0;
big.ht = 0;
for(i=0; i<4; i++) {
big.wid += r[i].wid;
big.ht = max(big.ht, r[i].ht);
}
record(big);
/* schema 2: first three lined up, fourth on bottom */
big.wid = 0;
big.ht = 0;
for(i=0; i<3; i++) {
big.wid += r[i].wid;
big.ht = max(big.ht, r[i].ht);
}
big.ht += r[3].ht;
big.wid = max(big.wid, r[3].wid);
record(big);
/* schema 3: first two lined up, third under them, fourth to side */
big.wid = r[0].wid + r[1].wid;
big.ht = max(r[0].ht, r[1].ht);
big.ht += r[2].ht;
big.wid = max(big.wid, r[2].wid);
big.wid += r[3].wid;
big.ht = max(big.ht, r[3].ht);
record(big);
/* schema 4, 5: first two rectangles lined up, next two stacked */
big.wid = r[0].wid + r[1].wid;
big.ht = max(r[0].ht, r[1].ht);
big.wid += max(r[2].wid, r[3].wid);
big.ht = max(big.ht, r[2].ht+r[3].ht);
record(big);
/*
* schema 6: first two pressed next to each other, next two on top, like:
* 2 3
* 0 1
*/
big.ht = max(r[0].ht+r[2].ht, r[1].ht+r[3].ht);
big.wid = r[0].wid + r[1].wid;
/* do 2 and 1 touch? */
if(r[0].ht < r[1].ht)
big.wid = max(big.wid, r[2].wid+r[1].wid);
/* do 2 and 3 touch? */
if(r[0].ht+r[2].ht > r[1].ht)
big.wid = max(big.wid, r[2].wid+r[3].wid);
/* do 0 and 3 touch? */
if(r[1].ht < r[0].ht)
big.wid = max(big.wid, r[0].wid+r[3].wid);
/* maybe 2 or 3 sits by itself */
big.wid = max(big.wid, r[2].wid);
big.wid = max(big.wid, r[3].wid);
record(big);
}
void
checkrotate(Rect *r, int n)
{
if(n == 4) {
check(r);
return;
}
checkrotate(r, n+1);
r[n] = rotate(r[n]);
checkrotate(r, n+1);
r[n] = rotate(r[n]);
}
void
checkpermute(Rect *r, int n)
{
Rect t;
int i;
if(n == 4)
checkrotate(r, 0);
for(i=n; i<4; i++) {
t = r[n], r[n] = r[i], r[i] = t; /* swap r[i], r[n] */
checkpermute(r, n+1);
t = r[n], r[n] = r[i], r[i] = t; /* swap r[i], r[n] */
}
}
void
main(void)
{
FILE *fin, *fout;
Rect r[4];
int i;
fin = fopen("packrec.in", "r");
fout = fopen("packrec.out", "w");
assert(fin != NULL && fout != NULL);
for(i=0; i<4; i++)
fscanf(fin, "%d %d", &r[i].wid, &r[i].ht);
tot=(r[0].wid*r[0].ht+r[1].wid*r[1].ht+r[2].wid*r[2].ht+r[3].wid*r[3].ht);
checkpermute(r, 0);
fprintf(fout, "%d\n", bestarea);
for(i=0; i<=100; i++)
if(bestht[i])
fprintf(fout, "%d %d\n", i, bestarea/i);
exit(0);
}
using namespace std;
#include<iostream>
#include<fstream>
ofstream fout("vedete.out");
int N,K,T;
int v[105],r[105],H[30005];
int dp[30005][105];
void solve()
{ int i,j,ans;
for(i=1;i<=T;i++)
{
dp[i][0]=max(dp[i-1][0],dp[i-1][1]);
if(H[i] && r[H[i]]==0) {dp[i][0]+=v[H[i]];
}
for(j=1;j<=K;j++)
{
dp[i][j]=max(dp[i-1][j-1],max(dp[i-1][j+1],dp[i-1][j]));
if(H[i] && r[H[i]]==j) dp[i][j]+=v[H[i]];
}
}
ans=0;
for(i=1;i<=K;i++)
ans=max(ans,dp[T][i]);
fout<<ans<<"\n";
/*for(i=1;i<=5;i++)
{
for(j=0;j<=K;j++)
{
cout<<dp[i][j]<<" ";
}
cout<<"\n";
}*/
}
void cit()
{
ifstream fin("vedete.in");
int i,x;
fin>>N>>K>>T;
for(i=1;i<=N;i++)
{
fin>>x;
H[x]=i;
}
//for(i=1;i<=5;i++)
//cout<<H[i]<<" ";
for(i=1;i<=N;i++)
fin>>v[i];
for(i=1;i<=N;i++)
fin>>r[i];
fin.close();
}
int main()
{
cit();
solve();
fout.close();
return 0;
}
AINT + FUZZY LOGIC = COOL
http://ideone.com/vuG0z
http://mitpress.mit.edu/sicp/full-text/book/book.html
http://www.jewukr.org/observer/jo21_40/p0701_e.html
http://www.basarabia91.net/2010/12/novodvorskaia-unirea-cu-romania-este.html#comment-form
zmeu2
Joculet
pietre
http://infoarena.ro/problema/joc
Problema se rezolva cu ajutorul programarii dinamice. Se construieste o matrice D[i][j] - diferenta maxima pe care o poate obtine jucatorul aflat la mutare. Recurenta se obtine destul de usor, si anume:
Pentru fiecare nod din arbore se calculează două valori : WINJOS[i] = 1, daca jucătorul care începe are strategie sigură de câştig, în cazul în care el colorează întâi nodul i, iar al doilea jucător colorează, în continuare, unul din fiii lui i (şi 0 in caz contrar) , respectiv WINSUS[i] = 1, dacă jucătorul care începe are strategie sigură de câştig, în cazul în care el colorează întâi nodul i, iar al doilea jucător colorează, în continuare, tatăl lui i. WINJOS[i] se calculează pe baza valorilor fiilor lui i, iar WINSUS[i], pe baza lui WINSUS[tata[i]] şi WINJOS[frate[i]] , unde frate[i] este nodul care are acelaşi tată ca şi nodul i. Ambele valori se calculează în timp liniar.
D[i][i] = V[i], 1 ≤ i ≤ N
D[i][i + 1] = max(V[i] - V[j], V[j] - V[i], V[i] + V[j]), 1 ≤ i ≤ N - 1
D[i][j] = max(D[i][j], V[i] + V[j] - D[i + 1][j - 1]), 1 ≤ i ≤ j ≤ N, j - i ≥ 2
Solutia se va afla in D[1][N].
===========
Pentru a obtine insa 100 de puncte nu trebuie retinuta intreaga matrice, ci doar ultimele doua-trei diagonale. Complexitate finala O(N2).
This is a classic dynamic programming problem and, like most DP problems, is simple if and only if you "get" the induction piece. Additionally, getting full points required figuring out (or knowing) a nice trick for when you need to calculate the sums of lots of different ranges.
Reading the problem, it seems to be very clearly a DP problem. In particular, the fact that the line of coins is always a continuous subrange of the original line is a big clue, and that we should compute Bessie's optimal strategy on the range [i, j] (inclusive on both sides) in terms of smaller ranges. Suppose that s(i, j) is the sum of c[i], c[i+1], ..., c[j]. Let b(i, j) be the most that Bessie can win if she plays *first* on the subrange [i, j]. Then we see that
b(i, j) = max(c[i] + s(i+1, j) - b(i+1, j), c[j] + s(i, j-1) - b(i, j-1))
since s(i, j) - b(i, j) is, by definition, the most Bonnie can win if Bonnie plays *second* on the interval [i, j]. Actually, this equation is equivalent to
b(i, j) = max(s(i, j) - b(i+1, j), s(i, j) - b(i, j-1))
= s(i, j) - min(b(i+1, j), b(i, j-1))
which makes sense, since this is equivalent to *minimizing* the *maximum* that Bonnie could win.
This gives us an O(n^3) solution, if we compute s(i, j) out each time. In retrospect, if you computed all n^2 values of s(i, j) first, and then ran this DP solution, that would be O(n^2). That wasn't the solution I had in mind, though, and there's a trick to be learned here! The trick is that you compute *partial* sums: you define an array S[i] = c[0] + c[1] + ... + c[i-1], with length n+1. Then c[i] + c[i+1] + ... + c[j-1] = S[j] - S[i], which takes constant time to compute. This is a cute trick that is extremely useful to remember.
h1 http://infoarena.ro/problema/ciclu
COBAI
NOV 09 - 80
NOV 10 - 82
NOV 11 - 84
NOV 12 - 85
NOV 15 - 86
DEC 05 - 89
DEC 06 - 90
DEC 09 - 92
DEC 10 - 93
DEC 11 - 94
DEC 12 - 98
DEC 13 -100
DEC 14 -101
DEC 15 -102
Task 200 probleme pana la 5 IAN
22 zile 100 probleme to go.
http://acmicpc-live-archive.uva.es/nuevoportal/data/problem.php?p=4184
Retine smenul de la sir23
Ai grija la '\n' problema nc
greseli
difprim 100 mii in loc de 10 milioane
qtri depinde la float long long timp int
grarb afisare pe dos
palalila2 zig zag nu merge invers? oare?
De facut problemele Balaur, Anticip si Microvirus de pe campion.
si http://acm.timus.ru/problem.aspx?space=1&num=1081
.
.
.
Probleme cu deque:knumere
.
.
.
..
.
..
.
.
.
.
h1. Selectati destinatia.
h3. "%{color:orange}Programare dinamica%":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=58
* "Probleme ad-hoc":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=68
* "Problema rucsacului":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=95
Knapsack cu vector fara matrice de aparitii
for i = 1 la n
for j = S la 0
dp[j]=d[j-g[i]]+c[i]
* "Dinamica pe stari exponentiale":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=59
* "Dinamica pe arbore":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=71
* "Memoizare":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=77
* "Exponentiere rapida de matrice":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=283
h3. "%{color:orange}Grafuri%":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=46
* "Parcurgere in latime **BFS**":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=47 "^[problema clasica]^":problema/bfs
* "Parcurgere in adancime **DFS**":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=69 "^[problema clasica]^":problema/dfs
* "Algoritmul lui Dijkstra":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=72 "^[problema clasica]^":problema/dijkstra
* "Algoritmul Bellman-Ford":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=92 "^[problema clasica]^":problema/bellmanford
* "Flux maxim":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=268 "^[problema clasica]^":problema/maxflow
* "Flux maxim de cost minim":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=93 "^[problema clasica]^":problema/fmcm
* "Lowest Common Ancestor":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=82 "^[problema clasica]^":problema/lca
* "Lant hamiltonian":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=57
* "Lant eulerian":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=112
* "2-SAT":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=87 "^[problema clasica]^":problema/2sat
* "Componente tare conexe":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=88 "^[problema clasica]^":problema/ctc
* "Componente biconexe":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=433
h3. "%{color:blue}Structuri de date%":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=38
* "Hash":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=432
* "Heapuri":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=285
* "Arbori de intervale":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=84 "^[problema clasica]^":problema/arbint
* "Arbori indexati binar":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=106 "^[problema clasica]^":problema/aib
* "Arbori indexati binar 2D":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=85
* "Arbori echilibrati":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=350
* "Trie":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=76 "^[problema clasica]^":problema/trie
* "Deque":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=94 "^[problema clasica]^":problema/deque
* "Multimi disjuncte/ disjoint datasets":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=296
* "Range Minimum Query":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=83 "^[problema clasica]^":problema/rmq
* "Ortogonal Range Search":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=297
h3. "%{color:red}Cautare%":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=48
* "Cautare binara":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=49 "^[problema clasica]^":problema/cautbin
h3. "%{color:green}Sortare%":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=63
* "Sortare":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=64
h3. "%{color:purple}Siruri de caractere%":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=55
* "Parsare":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=67
* "KMP":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=56
* "Suffix array/ siruri de sufixe":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=431
h3. "%{color:red}Backtracking%":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=96
* "Submultimi":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=98 "^[problema clasica]^":problema/submultimi
h3. "%{color:purple}Greedy%":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=61
* "Ad-hoc":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=70
h3. "%{color:black}Divide et Impera%":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=89
* "Ad-hoc":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=90
h3. "%{color:black}Matematica%":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=40
* "Factorizare":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=423
* "Ciurul lui Eratostene":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=101 "^[problema clasica]^":problema/ciur
* "Algoritmul lui Euclid":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=43 "^[problema clasica]^":problema/euclid2
* "Exponentiere rapida":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=262 "^[problema clasica]^":problema/lgput
* "Formula":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=105
* "Combinatorica":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=281
h3. "%{color:black}Geometrie%":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=41
* "Ad-hoc":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=62
* "Baleiere":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=80
* "Aria unui poligon":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=110
* "Intersectie de poligoane":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=295
* "Teorema lui Pick":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=111
* "Infasuratoare convexa":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=265 "^[problema clasica]^":problema/infasuratoare
* "Rotating calipers":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=266
* "No fit polygon":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=259
h3. "%{color:red}Teoria jocurilor%":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=60
* "Ad-hoc":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=78
h3. "%{color:green}Diverse%":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=45
* "Operatii pe biti":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=73
* "Operatii pe numere mari":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=104
* "Evaluare de expresii":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=91 "^[problema clasica]^":problema/evaluare
* "Normalizare":cauta-probleme?tag_id%5B%5D=298
.
.
.
.
.
.
.
...
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Pentru ca este o noua megateapa in domeniul sanitar;
Pentru ca este anti-national prin scop si prin cheltuirea banilor personali si publici;
Pentru ca notiunea initiala, in 1998, de card national de sanatate era valabila in conditiile asigurarilor facultative sociale de sanatate;
Pentru ca si-a pierdut sensul in 2006 cand acestea au devenit obligatorii;
Pentru ca este imposibil, tehnic si legislativ, sa aiba valabilitate in afara Romaniei;
Pentru ca un card de sanatate este un instrument financiar specific unor societati de asigurari private de sanatate;
Pentru ca de la un pret de cost de maxim 0,3 euro se va vinde cu aproape 3 euro;
Pentru ca se va vinde la aproximativ 15 milioane de cetateni, ceea ce inseamna un profit probabil de aproximativ 30 milioane de euro;
Pentru ca in afara acestui profit va mai aparea unul din obligativitatea cumpararii a aproximativ 30.000 de cititoare de carduri de catre medici, cabinete medicale, spitale;
Pentru ca va trebui cumparat si un soft special pentru aceste echipamente si pentru transmiterea datelor de la unii la altii;
Pentru ca deja s-au cheltuit peste 100 milioane de euro cu Sistemul Informatic Unic Integrat, cu mult peste cele 15 milioane cu care trebuia realizat;
Pentru ca s-au cheltuit in ultimii 10 ani cel putin alte 100 milioane de euro cu achizitii de calculatoare, servere si transmisii de date la casele de sanatate, cu eficienta aproape zero;
Pentru ca reprezinta o maxima intoxicare si o mare manipulare, fiind prezentat ca un instrument extrem de util pentru cetatean, desi in realitate este instrumentul prin care se incalca flagrant drepturile fundamentale ale omului si demnitatea umana;
Pentru ca se doreste incalcarea agresiva a intimitatii relatiei profesionale pacient-medic si confidentialitatii actului medical, dand posibilitatea accesarii abuzive si ilegale a unor date personale;
Pentru ca, astfel, se incalca dreptul constitutional la viata intima, familiala si privata;
Pentru ca incearca sa reduca activitatea medicala la o activitate strict finaciar-contabila, in care pacientii ar reprezenta doar statistici, cifre si fluxuri de capital;
Pentru ca fiind cetatean roman, prin lege, esti asigurat obligatoriu in sistemul asigurarilor sociale de sanatate, ceea ce face inutil orice document care sa dovedeasca aceasta calitate;
Pentru ca aproape toate datele consemnate pe acest card sunt datele din cartea de identitate;
Pentru ca este prevazut cu un cip, ceea ce va alimenta in permanenta suspiciunea despre adevaratele performante si scopuri de utilizare ale acestuia;
Pentru ca identificarea unui asigurat se realizeaza extrem de simplu prin datele existente in documentul national de identitate (carte de identitate, certificat de nastere – CNP), nefiind necesara emiterea unui alt cod national de asigurat de sanatate;
Pentru ca grupa de sange si Rh-ul trebuie consemnate pe cartea de identitate;
Pentru ca dovedirea achitarii contributiei la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate trebuie asigurata de catre baza de date a Ministerului Finantelor Publice (Casei Nationale de Sanatate) unde ar trebui sa existe permanent o situatie actualizata a fiecarui contributor;
Pentru ca exista o solutie extrem de simpla pentru toate problemele sistemului de asigurari si anume iesirea Fondului de Sanatate din bugetul consolidat si mutarea lui din trezoreria statutului la C.E.C., unde se afla si in perioada interbelica si unde ar putea genera dobanda;
Pentru ca C.E.C. este o banca istorica, 100% romaneasca, cu actionar unic Ministerul Finatelor Publice, modernizata, cu o organizare nationala, cu sucursale in toate orasele;
Pentru ca prin aceasta mutare se rezolva imediat problema achitarii contributiei si a evidentei acesteia, C.E.C. avand deja toata infrastructura informatica si de personal specializat, inclusiv posibilitatea emiterii unui card, din fonduri proprii;
Pentru ca astfel se transfera unei structuri profesioniste mai mult de jumatate din activitatea caselor de sanatate, cea de evidenta platitori, incasare, gestionare si decontare, extrem de greoaie si supusa coruptiei in acest moment, cheltuielile imense din Fondul de Sanatate cu salarizarea personalului acestora putand fi reduse substantial, in acelasi timp cu reducerea semnificativa a birocratiei excesive existente la acest moment;
Pentru ca exista suficiente instrumente de urmarire a accesarii serviciilor medicale chiar si in acest moment, cu atat mai mult in cazul transferarii Fondului de Sanatate;
Accesul rapid la informatii medicale despre pacient in caz de urgente medicale, invocat de subsecretarul de stat ARAFAT, este un argument FALS intrucat medicina de urgenta pregateste medicii pentru aceste situatii;
Pentru ca necesitatea obligativitatii consemnarii pentru intreaga populatie a acordului de prelevare a organelor in caz de deces, invocata de subsecretarul de stat ARAFAT si ministrul CSEKE, este DEOSEBIT DE PERICULOASA intrucat atenteaza grav la viata si integritatea corporala a posesorului unui asemenea document electronic, acesta putand fi modificat cu usurinta in scopul prelevarii de organe;
Pentru ca insistenta subsecretarului de stat ARAFAT a ministrului CSEKE si a presedintelui CNAS, DUTA la necesitatea aparitiei unei Fise medicale electronice, pentru fiecare cetatean, intr-o baza de date nationala este FALSA SI PERICULOASA, intrucat aceasta, daca exista, trebuie sa ramana doar in baza de date securizata a medicului de familie, singurul raspunzator de confidentialitatea datelor medicale individuale (si doar ca o facilitate pentru evidentele medicale ale acestuia, in paralel cu suportul de hartie);
Pentru ca aparitia acestui card, in vederea constituirii unei megabaze nationale cu datele privind sanatatea fiecarui cetatean, este DEOSEBIT DE PERICULOASA, si ATENTEAZA LA SIGURANTA INDIVIDUALA SI NATIONALA, transformand populatia Romaniei in rezervor planetar oficial de organe umane prin crearea celei mai mari baze de acorduri de prelevare de organe, cu toate datele de sanatate individuale, inclusiv cu cele de compatibilitate, dand posibilitatea folosirii neautorizate, in scopuri nelegale a acestor date confidentiale, de catre persoane sau organizatii care le pot accesa;
Pentru ca este FALSA superioritatea securitatii datelor electronice fata de cele pe suport de hartie, invocata de ministrul sanatatii CSEKE, fiind cunoscuta marea vulnerabilitate a datelor electronice la lipsa de curent electric si la virusi electronici
Pentru ca exista o mare atractie a unor persoane neautorizate, individuale sau organizate, de a accesa/modifica documente si date electronice din bazele de date sau de pe carduri de genul celui aflat in discutie;
Pentru ca securizarea si gestionarea bazei de date si a documentelor medicale va necesita o infrastructura, atat soft cat si hard, foarte costisitoare, cu necesitati greu de banuit la acest moment, o actualizare permanenta si eforturi deosebite si costisitoare de a face fata amenintarilor din exterior,
Pentru ca asemenea cheltuieli, in asemenea scopuri, nici macar tarile cu economii performante nu sunt dispuse sa le sustina;
Pentru ca se va reusi prin acest card antinational, intentionat sau nu, in mod ironic, o supraveghere totala a populatiei unei tari europene, un vis de dictator si servicii secrete, cu beneficiari oculti, cu scopuri neclare, in conditiile acordului inconstient al unei populatii manipulate, neinformate corect si chiar mai mult, pe banii acesteia;
Pentru ca nu trebuie sa uitam etniile celor doi principali decidenti din sanatatea romaneasca, a ministrului si a subsecretarului de stat din Ministerul Sanatatii, cei care sunt cei mai insistenti si grabiti pentru aparitia acestui sistem, care dau un tablou de tip secol XVIII, cu o dominatie imperialista dualista in tandem cu o alta necrestina, peste o masa de valahi ingenuncheati;
Pentru ca sistemul sanitar se poate reforma prin metode simple, cu cheltuieli minime, la indemana noastra, cu conditia sa fim dispusi sa le vedem si sa le acceptam;
Pentru ca mai exista suficienti romani pregatiti si cu chef de munca in folosul neamului si al tarii.
-afisati numarul total de inregistrari din tabela voturi!
Select count(judet), count(nr_voturi) from voturi
-determinati pentru cate judete avem rezultatele votarii folosind tabela voturi
-sa se determine cel mai mare numar de voturi exprimate pentru un candidat intr-un judet
-sa se determine numarul de voturi primite de catre un candidat raportat la numarul de alegatori
-cel mai mare numar de voturi obtinut de catre un candidat intr-un judet
-procentul obtinut de catre fiecare candidat in fiecare judet
-numarul total de voturi in judetul sibiu
-procentul mediu obtinut de un candidat in toate judetele(cod 12)
-calculati numarul total de vturi obtinut de fiecvare candidat in toate cele 3 judete
-select candidat,numar_votuir
-aflati procentul mediu obtinut de fiecare candidat in toate cele 3 judete
-afisati toti candidatii care au obtinut un procent in alegeri mai mare de 5% din numarul total de persoane cu drept de vot
-afisati angajatii care au salariul mai mare decat salariul lui Ionescu
-afisati toate persoanele care lucreaza la aceiasi firma la care lucreazxa si ionescu
-afisati toate persoanele care nu locuiesc in aceiasi localitate cu ionescu
-afisati toate persoanele care lucreaza in aceiasi localitate in care si locuiesc
'
set default toF:\12c
set default to F:\12c
set default to F:/12c
set default to F:\12c
OPEN DATABASE f:\12c\data1.dbc EXCLUSIVE
MODIFY DATABASE
select count(judet), count(numar_voturi) from voturi
select count(distinct judet) from voturi
select max(numar_voturi) from voturi
select max(100*numar_voturi/numar_alegatori) from voturi,judete where voturi.judet=judete.cod_judet
select 100*numar_voturi/numar_alegatori, judete.judet,candidat from voturi,judete where judet=judete.cod_judet
select sum(numar_voturi) from voturi where judet="sb"
select sum(numar_voturi) from voturi where judet="SB"
select avg(100*numar_voturi/numar_alegatori) from voturi,judete where (candidat=12 and voturi.judet=judete.cod_judet)
select candidat,sum(numar_voturi) as total_voturi from voturi group by candidat
select 100*numar_voturi/numar_alegatori, judete.judet,candidat from voturi,judete where judet=judete.cod_judet
select 100*numar_voturi/numar_alegatori, judete.judet,candidat from voturi,judete where voturi.judet=judete.cod_judet
select candidat,numar_voturi from voturi group by candidat,numar_voturi
select candidat,avg(100*numar_voturi/numar_alegatori) from voturi,judete where voturi.judet=judete.cod_judet group by candidat
select candidat,100*sum(numar_voturi)/sum(numar_alegatori) from voturi,judete where voturi.judet=judete.cod_judet group by candidat
select candidat,100*sum(numar_voturi)/sum(numar_alegatori) from voturi,judete where voturi.judet=judete.cod_judet group by candidat having 100 * sum(numar_voturi)/sum(numar_alegatori)>5
http://infoarena.ro/problema/talharie
select nume from angajati where salariul > (select salariul from angajati where nume="IONESCU")
select a.nume from persoane a,persoane b where a.idfirma=b.idfirma and b.nume="IONESCU"
select nume from persoane where idfirma=(select idfirma from persoane where nume="IONESCU")
select nume from persoane where localitate<>(select localitate from persoane where nume="IONESCU")
select nume from persoane where localitate=(select localitate from firme where idfirma=id)
h2. Prieteni pe infoarena
* _(completeaza aici: link-uri catre profilele altor utilizatori infoarena pe care ii cunosti)_
