Diferente pentru tree-decompositions intre reviziile #5 si #6

Nu exista diferente intre titluri.

Diferente intre continut:

In continuare voi prezenta enuntul unui tip de problema ce a aparut in fiecare an la concursurile de informatica. Motivul pentru care am ales acest lucru este ca multi ar fi tentati, prin diverse metode si astfel cu mult timp pierdut, sa incerce sa adapteze rezolvarea acesteia la rezolvarea problemei ce necesita _heavy path decomposition_. Iata enuntul:
Fie G = (V, E) un graf neorientat conex, |E| = |V| - 1. Astfel, intre oricare doua noduri x, y ���µ V exista un singur lant ce le uneste. Vom considera ca fiecare nod x ���µ V are asociata o valoare _value[x]_ din multimea numerelor reale. Sa consideram urmatorul enunt.
Fie G = (V, E) un graf neorientat conex, |E| = |V| - 1. Astfel, intre oricare doua noduri x, y apartinand V exista un singur lant ce le uneste. Vom considera ca fiecare nod x din V are asociata o valoare _value[x]_ din multimea numerelor reale. Sa consideram urmatorul enunt.
_Se dau M instructiuni, M <= 100000, de doua tipuri : primul tip cere sa se afiseze suma valorilor tuturor nodurilor ce se afla pe lantul dintre x, y ���µ V (practic, daca ��� = (x0, x1, x2, ..., xn), x0 = x si xn = y, este lantul elementar ce uneste cele doua noduri, atunci se cere S = �¢ï¿½ï¿½ value[u], u ���µ ���), iar al doilea tip modifica valoarea atasata unui nod._
_Se dau M instructiuni, M <= 100000, de doua tipuri : primul tip cere sa se afiseze suma valorilor tuturor nodurilor ce se afla pe lantul dintre x, y din V (practic, daca P = (x0, x1, x2, ..., xn), x0 = x si xn = y, este lantul elementar ce uneste cele doua noduri, atunci se cere S = _Suma dupa value[u]_, u apartine P), iar al doilea tip modifica valoarea atasata unui nod._
Solutia se foloseste de o tehnica utilizata destul de frecvent in concursurile de informatica : liniarizarea arborelui. Aceasta presupune o parcurgere in adancime si retinerea unor informatii necesare pentru interogare si actualizare: seq[], firstPos[], lastPos[]. Iata pseudocodul acestei parcurgeri :
== code(c) |
seq_len ++;
seq[seq_len] = value[x];
firstPos[x] = seq_len;
pentru fiecare fiu y al lui x executa
    apeleaza recursiv pentru y;
sfarsit pentru
seq_len ++;
seq[seq_len] = -value[x];
lastPos[x] = seq_len;
== code(c) |
PARCURGE(x)
    seq_len ++;
    seq[seq_len] = value[x];
    firstPos[x] = seq_len;
    pentru fiecare fiu y al lui x executa
        apeleaza recursiv pentru y;
    sfarsit pentru
    seq_len ++;
    seq[seq_len] = -value[x];
    lastPos[x] = seq_len;
==

Nu exista diferente intre securitate.

Topicul de forum nu a fost schimbat.