Heapurile şi arborii de căutare sunt uşor de implementat şi de înţeles, iar treapurile sunt o combinaţie a acestor două concepte. Astfel, e suficient să fie înţeles invariantul, după care implementarea unui treap se poate face cu uşurinţă în 20 de minute, fără antrenament. De obicei, la structuri ca arbori roşu negrii trebuie folosite serii de rotaţii stânga şi dreapta complexe şi analizate o mulţime de cazuri, pe când la treapuri facem doar câte o rotaţie stânga sau o rotaţie dreapta la fiecare pas al algoritmului. Ei nu sunt predaţi pentru că arborii roşu negrii sau AVL au demonstraţia că merg în $O(log N)$ şi sunt exemple didactice, dar treapurile deşi cu o demonstraţie mai grea sunt mult mai uşori de implementat şi poate şi puţin mai rapizi ca arborii AVL.

Va puteti uita ca si comparatie la functiile erase sau balance de la arborii AVL din articolul http://infoarena.ro/multe-smenuri-de-programare-in-cc-si-nu-numai

Vă puteţi uita, ca şi comparaţie, la funcţiile $erase$ sau $balance$ din articolul următor despre arborii "AVL":multe-smenuri-de-programare-in-cc-si-nu-numai#AVL.

== code(cpp) |
#include <cstdio>