== include(page="template/taskheader" task_id="vecini3") ==

Suntem în anul 2030 şi ăn sfârşit pandemia s-a încheiat iar elevii s-au întors la şcoală. La ora de sport sunt <tex>N</tex> copii numerotaţi cu numerele naturale de la <tex>1</tex> la <tex>N</tex>. La început, aceştia sunt aşezaţi în linie dreaptă într-o anumită ordine. Aşezarea copiilor poate fi văzută ca pe o permutare <tex>A</tex> a numerelor de la <tex>1</tex> la <tex>N</tex>. Copiii joacă un joc în care au voie să efectueze următoarele <tex>2</tex> tipuri de operaţii:
* Vecinii copilului de pe poziţia <tex>i</tex> îşi schimbă locurile (<tex>1 < i < numărul de copii rămaşi în joc</tex>).
* Vecinii copilului de pe poziţia <tex>i</tex> sunt eliminaţi din joc (<tex>1 < i < numărul de copii rămaşi în joc</tex>).
Chiar dacă una dintre operaţii implică eliminarea a doi copii, acest joc nu este despre un singur câştigător, ci despre lucrul în echipă. Aşadar, profesorul de sport le cere copiiloe să colaboreze şi, plecând de la configuraţia iniţială <tex>A</tex> şi folosind cele două tipuri de operaţii, să ajungă la o configuraţie finală <tex>B</tex>. Configuraţia finală <tex>B</tex> este formată dintr-o submulţime de <tex>M</tex> copii (<tex>M \le N</tex>) a tuturor celor <tex>N</tex> copii aşezaţi în linie dreaptă într-o anumită ordine. Se garantează că <tex>N</tex> şi <tex>M</tex> au aceeaşi paritate. Copiii cunt puţin bulversaţi şi ar vrea mai întâi să ştie dacă măcar este posibil să ajungă din configuraţia iniţială <tex>A</tex> la cea finală <tex>B</tex>. Ai putea să îi ajuţi şi să le răspunzi la această întrebare?

Poveste şi cerinţă...

h2. Date de intrare

Prima linie a fişierului de intrare <tex>vecini3.in</tex> conţine numărul <tex>T</tex> de teste din cadrul inputului. Urmează cele <tex>T</tex> teste.
Fiecare test conţine pe prima linie numerele naturale <tex>N</tex> şi <tex>M</tex>. Pe a doua linie a fiecărui test se află <tex>N</tex> numere reprezentând configuraţia iniţială <tex>A</tex>. Pe a treia linie a fiecărui test se află <tex>M</tex> numere reprezentând configuraţia finală <tex>B</tex>. Şirul <tex>A</tex> este o permutare a numereleor de la <tex>1</tex> la <tex>N</tex>, iar şirul <tex>B</tex> este alcătuit din <tex>M</tex> numere distincte cu valori cuprinse între <tex>1</tex> şi <tex>N</tex>.

Fişierul de intrare $vecini3.in$ ...

h2. Date de ieşire

Fişierul de ieşire <tex>vecini3.out</tex> va conţine răspunsul pentru cele <tex>T</tex> teste, pe rânduri separate. Dacă este posibil să se ajungă din configuraţia iniţială în cea finală atunci se afişează <tex>1</tex>, altfel se afişează <tex>0</tex>.

În fişierul de ieşire $vecini3.out$ ...

h2. Restricţii generale

h2. Restricţii

* <tex>2 \le M \le N</tex>
* Suma <tex>N</tex>-urilor a celor <tex>T</tex> teste este <tex>\le 10^{6}</tex>
* <tex>N</tex> şi <tex>M</tex> au aceeaşi paritate
 
h2. Subtaskuri
 
h1. Subtask 1 (10 puncte)
 
* <tex>N = M</tex> în toate cele <tex>T</tex> teste ale fişierului
* <tex>T \le 10</tex>
* <tex>2 \le N \le 8</tex>
 
h1. Subtask 2 (20 puncte)
 
* <tex>N = M</tex> în toate cele <tex>T</tex> teste ale fişierului
 
h1. Subtask 3 (20 puncte)
 
* <tex>T \le 10</tex>
* <tex>2 \le N \le 8</tex>
 
h1. Subtask 4 (50 puncte)
* Fără restricţii suplimentare

* $... ≤ ... ≤ ...$

h2. Exemplu
table(example). |_. vecini3.in |_. vecini3.out |

| 4
  5 5
  3 1 4 2 5
  5 2 3 1 4
  4 4
  3 2 4 1
  1 2 4 3
  6 4
  1 6 4 3 2 5
  6 3 4 5
  5 3
  4 2 3 1 5
  2 4 1
| 1
  0
  1
  0

| This is some
  text written on
  multiple lines.
| This is another
  text written on
  multiple lines.

|
h3. Explicaţie