Conţinutul hărţii este codificat complet prin şirul de numere naturale şi litere. Astfel, se disting trei cazuri:

* codificarea începe cu un număr natural $K$, caz în care matricea hăţii are în toate celulele sale numărul $K$;

* codificarea începe cu un număr natural $K$, caz în care matricea hărţii are în toate celulele sale numărul $K$;

* codificarea începe cu litera "O", urmată de un număr natural (numit în continuare $L$) şi de descrierea a două alte hărţi, caz în care matricea hărţii a fost împărţită într-o sub-matrice superioară (de $L$ linii şi $M$ coloane) şi o sub-matrice inferioară (de $N - L$ linii şi $M$ coloane) iar cele două descrieri din codificare corespund respectiv celor două sub-matrice;
* codificarea începe cu litera "V", urmată de un număr natural (numit în continuare $C$) şi de descrierea a două alte hărţi, caz în care matricea hărţii a fost împărţită într-o sub-matrice stângă (de $N$ linii şi $C$ coloane) şi o sub-matrice dreaptă (de $N$ linii şi $M - C$ coloane) iar cele două descrieri din codificare corespund respectiv celor două sub-matrice.