In Republica Federala Serbanistan alegerile prezidentiale se desfasoara dupa o metodologie deosebita.
- Exista doar doi candidati, iar fiecare persoana din Serbanistan va vota pentru exact unul dintre candidati.

- Serbanistan-ul este impartit in mai multe state, fiecare avand un numar de locuitori ( $people[i]$ ) si o greutate electorala ( $weight[i]$ ).

- Serbanistanul este impartit in mai multe state, fiecare avand un numar de locuitori ( $people[i]$ ) si o greutate electorala ( $weight[i]$ ).

- Candidatul A castiga cel de al $i$-lea stat daca are strict mai multi votanti decat candidatul B in statul respectiv. In acest caz, greutatea totala a candidatului A creste cu exact $weight[i]$.
- La final candidatul care are greutatea totala mai mare castiga alegerile si devine noul presedinte al Serbanistanului.
In mod oarecum contraintuitiv pentru o democratie pura cum este Serbanistanul, acest sistem permite unui candidat sa castige presedintia chiar daca acesta a adunat in total mai putine voturi decat adversarul sau. Sarcina voastra in aceasta problema este sa detectati aceasta posibilitate.

Serbanistanul este initial inexistent (dar totusi democratic). In fiecare an dintre urmatorii N componenta sa se schimba cu exact un stat: fie apare un stat nou, fie unul din cele existente se hotaraste sa paraseasca Serbanistanul. Este posibil ca la diferite momente de timp structura Serbanistanului sa cauzeze ambiguitati in procesul alegerilor: este posibil sa existe egalitate de voturi la nivelul unui stat, la nivelul greutatii totale sau la nivelul votului popular total. Din acest motiv ne vom limita la a studia doar situatiile *clare*. Spunem ca Serbanistanul se afla intr-o situatie *clara* doar daca au loc *toate* conditiile urmatoare:

Serbanistanul este initial inexistent (dar totusi democratic). In fiecare an dintre urmatorii $N$ componenta sa se schimba cu exact un stat: fie apare un stat nou, fie unul din cele existente se hotaraste sa paraseasca Serbanistanul. Este posibil ca la diferite momente de timp structura Serbanistanului sa cauzeze ambiguitati in procesul alegerilor: este posibil sa existe egalitate de voturi la nivelul unui stat, la nivelul greutatii totale sau la nivelul votului popular total. Din acest motiv ne vom limita la a studia doar situatiile *clare*. Spunem ca Serbanistanul se afla intr-o situatie *clara* doar daca au loc *toate* conditiile urmatoare:

- Numarul de locuitori al fiecarui stat este impar.
- Numarul total de locuitori ai Serbanistanului este impar

h2. Date de ieşire

În fişierul de ieşire $great.out$ se vor afla mai multe linii.

În fişierul de ieşire $great.out$ se vor afla mai multe linii, in numar egal cu numarul ocaziilor in care situatia Serbanistanului este *clara*, conform definitiei de mai sus. Fiecare linie va contine un raspuns din multimea {"YES", "NO"}.

h2. Restricţii
* $1 ≤ N ≤ 200.000$

* $1 ≤ people[i], weight[i] ≤ 10^4^$

* $1 ≤ people[i], weight[i] ≤ 10^9^$
* Teste in valoare de $50%$ din punctaj au $1 ≤ N ≤ 1500$.

h2. Exemplu
table(example). |_. great.in |_. great.out |
| 3
0 3 1

0 2 1

0 1 1

0 1 3
| NO
YES

h3. Explicaţie

...

Dupa alipirea primului stat, situatia este clara, dar nu este posibil ca un candidat sa castige alegerile fara a castiga si votul popular. Dupa alipirea celui de-al doilea stat situatia nu mai este clara deoarece numarul total de locuitori este acum par. Dupa alipirea celui de-al treilea stat, orice candidat care castiga acest stat (fiind votat de singurul sau locuitor) a castigat deja alegerile, dar poate pierde votul popular chiar cu 4 voturi la 1.

== include(page="template/taskfooter" task_id="great") ==