== include(page="template/taskheader" task_id="furnici") ==

La Institutul de cercetare al insectelor s-a descoperit că dacă furnicile sunt puse pe o bară metalică, ele au un comportament bine definit după următoarele reguli:
1.	Imediat cum a fost pusă pe bară ea îşi începe deplasarea în sensul în care a fost orientată, cu viteza constantă de 1cm/s. Furnica nu se opreşte cât timp se află pe bara metalică chiar dacă se ciocneşte cu altă furnică.
2.	Dacă pe drum nu se întâlneşte cu altă furnică ea îşi va continua deplasarea până când va cădea de pe bară.
3.	Când două furnici se întâlnesc, ele îşi schimbă amândouă instantaneu sensul de deplasare.
 
Ştiind că pe o bară metalică de lungime $L$ cm se plasează exact $N$ furnici în poziţii cunoscute şi cu sensul iniţial de deplasare cunoscut, să se scrie un program care calculează numărul de secunde după care va cădea de pe bară şi ultima furnică de la momentul iniţial. Toate furnicile îşi încep deplasarea concomitent.

Poveste şi cerinţă...

h2. Date de intrare

Fişierul de intrare furnici.in conţine pe prima linie două numere naturale $L$ şi $N$ separate printr-un spaţiu. Apoi urmează $N$ linii cu câte 2 valori: pozi  şi sensi separate printr-un spaţiu, pozi este un număr natural care reprezintă coordonata la care se află furnica i la momentul iniţial, iar sensi este un caracter din mulţimea {‘S’,’D’} ce arată sensul de deplasare iniţial pe care îl are furnica i (S pentru stânga şi D pentru dreapta).

Fişierul de intrare $furnici.in$ ...

h2. Date de ieşire

Fişierul de ieşire furnici.out va conţine un singur număr care reprezintă timpul la care a căzut ultima furnică.

În fişierul de ieşire $furnici.out$ ...

h2. Restricţii