* $c ∈ {1, 2}$
* $1 ≤ n, m ≤ 1 500$

* $Elementele matricei au valori ı̂n intervalul [1, 231 − 1].$

* $Elementele matricei au valori ı̂n intervalul [1, 2^31^ − 1].$
table(subtasks). |_. # |_. Punctaj |_. Restricţii |
| $1$ | $21$ | $c = 1 şi n, m ≤ 1 000$ |
| $2$ | $20$ | $c = 2 şi n, m ≤ 100$ |
| $3$ | $44$ | $c = 2 şi n, m ≤ 1 000$ |
| $4$ | $15$ | $c = 2 şi fără alte restricţii suplimentare$ |

h2. Exemple

h4. Exemplul 1

c = 1, n = 3, m = 4, iar matricea corespunde celei din Fig. 1. Există 9 numere Fibonacci ı̂n matrice: 1, 5, 3, 2, 8, 1, 13, 2, 8.

$c = 1$, $n = 3$, $m = 4$, iar matricea corespunde celei din $Fig. 1$. Există $9$ numere Fibonacci ı̂n matrice: $1, 5, 3, 2, 8, 1, 13, 2, 8$.

h4. Exemplul 2

c = 2, n = 3, m = 4, iar matricea corespunde celei din Fig. 1. Dacă se transformă secvenţa non-fibosnek (9, 11) ı̂n secvenţa fibosnek (8, 13), atunci cea mai lungă secvenţă fibosnek este (5, 8, 2, 3, 1, 8, 13, 13, 8), de lungime 9 şi sumă 61.

$c = 2$, $n = 3$, $m = 4$, iar matricea corespunde celei din $Fig. 1$. Dacă se transformă secvenţa _non-fibosnek_ $(9, 11)$ ı̂n secvenţa _fibosnek_ $(8, 13)$, atunci cea mai lungă secvenţă fibosnek este $(5, 8, 2, 3, 1, 8, 13, 13, 8)$, de lungime $9$ şi sumă $61$.

h4. Exemplul 3

Se transformă secvenţa non-fibosnek (11, 4) ı̂n secvenţa fibosnek (13, 3) şi se obţine secvenţa fibosnek (2, 3, 5, 13, 3, 3, 5, 8) de lungime 8 şi sumă 42. Deşi mai există o secvenţă fibosnek de lungime 8 ce se poate obţine prin transformarea secvenţei non-fibosnek (7, 6), aceasta nu a fost aleasă deoarece nu este prima secvenţă ce poate fi obţinută.

Se transformă secvenţa _non-fibosnek_ $(11, 4)$ ı̂n secvenţa _fibosnek_ $(13, 3)$ şi se obţine secvenţa _fibosnek_ $(2, 3, 5, 13, 3, 3, 5, 8)$ de lungime $8$ şi sumă $42$. Deşi mai există o secvenţă _fibosnek_ de lungime $8$ ce se poate obţine prin transformarea secvenţei _non-fibosnek_ $(7, 6)$, aceasta nu a fost aleasă deoarece nu este prima secvenţă ce poate fi obţinută.

== include(page="template/taskfooter" task_id="fibosnek") ==