În anul 3015, finala ONIS a ajuns un fenomen intergalactic, cu sute de mii de participanţi, sute de mii de probleme şi zeci de soluţii acceptate pe concurs. Modul în care se face clasamentul a suferit şi el schimbări:

1. Nu mai există penalizare. Nu vrem să inducem ideea că unii concurenţi ar fi în vreun fel penali.
2. Toate echipele care au acelaşi număr de probleme, ocupă acelaşi loc în clasament.

1. Nu mai există penalizare, deoarece nu vrem să inducem ideea că există concurenţi care ar fi în vreun fel penali.
2. Toate echipele care au acelaşi număr de probleme ocupă acelaşi loc în clasament.

3. Aceste locuri sunt numere consecutive.
Un exemplu de clasament:

h2. Date de intrare

Fişierul de intrare $comentariu.in$ ...

Fişierul de intrare $comentariu.in$ va conţine pe prima sa linie numărul $T$, numărul de teste din fişier. Urmează $T$ teste care au următoarea structură: pe prima linie se află numărul $N$, semnificând numărul de echipe din clasament. Urmează $N$ perechi de numere întregi, $preFreeze[i] freeze[i]$ având semnificaţia din enunţ.

h2. Date de ieşire

În fişierul de ieşire $comentariu.out$ ...

În fişierul de ieşire $comentariu.out$ va exista câte o linie pentru fiecare echipă din fiecare test. Această linie trebuie să conţină două valori: $worstCase[i] bestCase[i]$.

h2. Restricţii

* $... ≤ ... ≤ ...$

* $1 ≤ T ≤ 50$
* $1 ≤ N ≤ 750$
* Toate valorile din fişier sunt în intervalul $[0, 1.000.000]$.
* Echipele sunt date într-o ordine aleatoare.

h2. Exemplu
table(example). |_. comentariu.in |_. comentariu.out |

| This is some
  text written on
  multiple lines.
| This is another
  text written on
  multiple lines.

| 1
3
0 1
0 1
0 1
| 1 2
1 2
1 2

|
h3. Explicaţie