Se construieşte de la început un vector de frecvenţe, în sensul că
fr(i)=numărul de apariţii ale valorii i în şirul iniţial

Pentru aproximativ 80 de puncte (şi complexitate liniar-logaritmică) se poate căuta binar lungimea secvenţei, având fixată lungimea L, căutându-se dacă există o secvenţă de L elemente care eliminate dau fr(i) <= K, pentru orice i=1..100000.

Pentru aproximativ 80 de puncte (şi complexitate liniar-logaritmică) se poate căuta binar lungimea secvenţei, având fixată lungimea L, verificând dacă există o secvenţă de L elemente care eliminate dau fr(i) <= K, pentru orice i=1..100000.

Pentru 100 de puncte (şi complexitate O(N)) se parcurge şirul cu doi indici i şi j, i <= j, considerând că elementele având indicii între i şi j sunt eliminate. Apar două cazuri:
a. Dacă prin eliminarea subsecvenţei a(i..j) toate valorile au fr(i) <= K, atunci se actualizează lungimea minimă şi avansează i

Trebuie analizat separat cazul când cifra cea mai semnificativă a lui X este 9 sau mai mică decât 9, pentru că este posibil să se obţină un transport 1 suplimentar.
Complexitate O(N*K).

h2. Arbzyz

h2. Arbxyz