Nu aveti permisiuni pentru a descarca fisierul grader_test11.in
Diferente pentru notiuni-de-geometrie-si-aplicatii intre reviziile #12 si #74
Nu exista diferente intre titluri.
Diferente intre continut:
h1. Notiuni de geometrie si aplicatii
h1. Notiuni elementare de geometrie si aplicatii
(Categoria _Geometrie_, autori _Savin Tiberiu_ si _Sima Mihai Cotizo_) h2. Drepte h3. Ecuatiile dreptelor Ecuatia unei drepte reprezinta o relatie care este respecatata de toate punctele aflate pe dreapta. Forma generala a ecuatiei unei drepte in sistemul xOy este: $d: a*x+b*y+c=0$ In cazul in care dreapta nu este in plan se va adauga un coeficient nou la ecuatie pentru fiecare dimensiune, de exemplu pentru o dreapta in spatiu ecuatia ei va fi : $d: a*x+b*y+c*z+d=0;$ Pentru simplitate de aici inainte ne vom referi numai la drepte in plan. De mentionat este faptul ca daca trecem pe $y$ in partea dreapta si impartim prin -b (consideram un caz general, nu cel nefericit in care b=0), obtinem: $d: y = (-a/b)*x + (-c/b)$, care se mai scrie si $d: y=m*x+n$, unde $m=-a/b$ este denumita "panta dreptei", si reprezinta tangenta unghiului pe care il face dreapta cu Ox. De asemenea, fiind date doua puncte $A(x{~1~},y{~1~})$ si $B(x{~2~},y{~1~})$, ecuatia dreptei determinate de ei se poate scrie: $d: (x-x1)/(x2-x1) = (y-y1)/(y2-y1)$. Aceasta poate sa nu ne fie de foarte mult ajutor, dar facand produsul mezilor cu extremii si desfacand parantezele vom obtine: $d: (y{~2~}-y{~1~})*x + (x{~1~}-x{~2~})*y + (y{~1~}x{~2~}-y{~2~}x{~1~}) = 0$, de unde putem deduce foarte usor cine sunt $a$, $b$, $c$ din scrierile precedente. Se poate ridica intrebarea "de ce toate ecuatiile sunt (in general) egale cu 0?". Raspunsul este unul extrem de simplu: _dreptele sunt locuri geometrice_ (multimi de puncte cu aceeasi proprietate) _pentru care ecuatia respectiva este egala cu $0$_. De asemenea, se stie ca orice dreapta imparte planul in 2 semiplane : cel cu puncte pentru care daca aplicam ecuatia, vom obtine o valoare strict pozitiva, iar cel pt care vom obtine o valoare strict negativa. De aceea, daca avem o dreapta data prin 2 puncte $A(x{~1~},y{~1~})$ si $B(x{~2~},y{~2~})$ de pe aceasta, atunci punctul $C(x{~3~},y{~3~})$ va apartine dreptei $AB$ daca si numai daca: $x{~1~}$ $y{~1~}$ $1$ det. $x{~2~}$ $y{~2~}$ $1$ = 0 $x{~3~}$ $y{~3~}$ $1$ h3. Punctul de intersectie a 2 drepte Dupa cum am vazut o dreapta reprezinta un loc geometric. Sa zicem ca avem 2 drepte $d{~1~}$ si $d{~2~}$ si dorim sa aflam punctul $A(x,y)$ cu propietatea ca acesta apartine atat dreptei $d{~1~}$ cat si dreptei $d{~2~}$. Scriem ecuatiile celor 2 drepte: $a{~1~}*x + b{~1~}*y + c{~1~}=0$ $a{~2~}*x + b{~2~}*y + c{~2~}=0$ Am ajuns astfel la un sistem de 2 ecuatii cu 2 necunoscute. Pentru a ajunge la niste formule mai directe de calculare a celor 2 coordonare vom inmulti prima relatie cu b{~2~} si pe cea de-a doua cu b{~1~}. $a{~1~}*b{~2~}*x + b{~1~}*b{~2~}*y + c{~1~}*b{~2~}=0$ $a{~2~}*b{~1~}*x + b{~1~}*b{~2~}*y + c{~2~}*b{~1~}=0$ Scadem cele doua relatii si ajungem la o singura ecuatie cu o singura necunoscuta: $(a{~1~}*b{~2~} - a{~2~}*b{~1~})*x + c{~1~}*b{~2~} - c{~2~}*b{~1~}=0$ <=> x= $(c{~2~}*b{~1~} - c{~1~}*b{~2~})/(a{~1~}*b{~2~} - a{~2~}*b{~1~})$ Odata ce l-am aflat pe $x$, descoperirea celeilalte coordonate e destul de triviala: $a{~1~}*x+b{~1~}*y+c{~1~}=0$ <=> $y=(-c{~1~}-a{~1~}*x)/b{~1~}$
(Categoria _Geometrie_, Autori _Savin Tiberiu_ si _Sima Mihai Cotizo_) (toc){width: 27em}*{text-align:center} *Conţinut:* * '**0. Introducere**':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii#introducere * '1. Arii':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/arii ** '- triunghi':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/arii#triunghi ** '- patrulater':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/arii#patrulater ** '- poligon':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/arii#poligon * '2. Drepte':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/drepte ** '- elemente generale':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/drepte#general ** '- ecuaţii':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/drepte#ecuatii ** '- distanţa punct-linie':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/drepte#dpl ** '- distanţa punct-segment(semidreaptă)':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/drepte#dps * '3. Punct în poligon':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/punct-in-poligon ** '- crossing-number':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/punct-in-poligon#cn ** '- winding-number (?)':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/punct-in-poligon#wn ** '- şmenuri':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/punct-in-poligon#smen * '4. Intersecţii de drepte şi segmente':notiuni-de-geometrie-si-aplicati/intersectii-drepte-si-segmente * 5. Distanţe ** - între linii ** - între segmente şi semidrepte ** - cea mai mică distanţă între două mobile * 6. Bounding ... ** - ... box ** - ... circle * '7. Infaşurătoare convexă':notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/infasuratoare-convexa * 8. Puncte extreme şi distanţa poligon-linie * 9. Tangente * 10. Probleme de concurs h2(#introducere). 0. Introducere **Geometria** (din greaca veche - {_geo_}=pământ, {_metria_}=a măsura) este partea matematicii care se ocupă cu problemele privind dimensiunile, forma şi poziţia figurilor. Introducerea coordonatelor de către René Descartes a dus la dezvoltarea geometriei analitice, a cărei scop devine studierea geometriei prin funcţii şi ecuaţii. În problemele de olimpiadă este necesară cunoaşterea câtorva noţiuni şi idei de bază pentru a facilita găsirea unui algoritm eficient într-un timp scurt. Prezentul articol are ca scop explicarea acestor noţiuni privitoare la geometria plană (2D) şi studierea câtorva idei aplicate în problemele de concurs.