#include<iostream>
#include<fstream>
#include<queue>
#include<vector>
#include<stack>
#include <bits/stdc++.h>
using namespace std;
ifstream f("maxflow.in");
ofstream g("maxflow.out");
const int MAX=100001;
const int INF=0x3f3f3f3f;
class graf{
private:
int n; //nr noduri //pt pb disjoint reprezinta nr de multimi
int m; // nr muchii // pt pb disjoint repr nr de operatii
vector <vector<pair<int, int>>> vector_costuri; //(pt apm)
int vvect_disjoint[MAX]; // pt disjoint
vector <vector<pair<int, int>>> vect_dijk;
vector<vector<pair<int, int>>>vect_costuri_bellman;
vector<int> graf_mf[1001]; // mf
bool vizi_mf[1001]; // mf
int capacitate[1001][1001], tati[1001]; // mf
int mat[1001][1001]; // roy-floyd
vector<int>v_darb[100001]; //darb
int di[100001], nod_d; //vect de dst pt darb + nod
public:
//---------Tema 1---------------
//DFS - declarari
int N, M, S, vizitat[100010], minime[100010];
vector<int> stocare[100010];
queue<pair<int, int>> coada;
//DFS - declarari
//int N, M;
vector<vector<int>> D;
vector<int>ok; //pt a marca nodul ca vizitat sau nu - 0 sau 1
graf(){}
//CTC - declarari
//int N, M;
int k=0, viz[100005], viz_t[100005];
vector <int> rez[100005], G[100005], G_t[100005];
stack <int> stiv;
//CRITICAL CONNECTIONS - declarari
vector<vector<int>>D_C;
vector<vector<int>>ans;
vector<int>d;
vector<int>l;
vector<int>tata;
int kk=0, ck=0;
//BICONEX - declarari
//int N, M;
int q=0;
vector<int>D_B[100005];
vector<vector<int>>rezultat;
stack<pair<int, int>> st;
int d_B[100005]={0}, l_B[100005]={0};
//HAVEL HAKIMI - declarari
//int N; // nr de elem din vector
vector<int> v; //vectorul de grade
//SORTARE TOPOLOGICA - declarari
vector<int>D_ST[100005];
stack<int>s;
bool vizitat_st[MAX]={0};
//-----------------------------------------------------------------------
//BFS
void bfs(int start)
{
pair<int, int> curent;
coada.push({start, 0}); // dist de la start la el insusi e 0
minime[start] = 0; // momentan, minime va avea val 0
vizitat[start] = 1; // vizitez nodul curent
while(!coada.empty())
{
curent = coada.front();
minime[curent.first] = curent.second;
coada.pop();
for(auto i : stocare[curent.first]) // parcurgem primele elem din pereche
if(!vizitat[i]){
coada.push({i, curent.second+1}); //cresc contorul
vizitat[i] = 1; // vizitez nodul i
}
}
}
void creare_graf(int N, int M, int S)
{
this-> N = N;
this-> M = M;
this-> S = S;
for(int i = 0; i< 100010; i++)
minime[i] = -1; //umplem tabl de dist minime cu -1
}
void creare_adiacente(int M)
{
int nod1, nod2;
for(int i = 1; i<= M; i++)
{
f>>nod1>>nod2;
stocare[nod1].push_back(nod2);
}
}
//-------------------------------------------------------------------------------------------
//DFS
void dfs(int start)
{
ok[start] = 1;
for(auto i: D[start]) // parcurg D
if(ok[i]==0)
{
ok[i] =1;
dfs(i);
}
}
void creare_graf_Dfs(int N, int M)
{
this-> N = N;
this -> M =M;
ok=vector<int>(N+1);
D=vector<vector<int>>(N+1);
}
void creare_adiacente_Dfs(int M)
{
int nod1, nod2;
for(int i = 1; i<= M; i++)
{
f>>nod1>>nod2;
D[nod1].push_back(nod2);
D[nod2].push_back(nod1);
}
}
int comp_conexe(int N)
{
int k= 0;
for(int i =1; i<= N; i++)
if(ok[i]==0)
{
k++;
dfs(i);
}
return k;
}
//----------------------------------------------------------------------------------------
//CTC
void dfs_ctc1(int nod1)
{
viz[nod1]=1; //vizitam nodul1 de start
for(auto nod2: G[nod1]) //iteram prin vectorul de noduri1 cu nod2
if(!viz[nod2]) //daca nod2 nu a fost vizitat
dfs_ctc1(nod2);//apelam recusiv fctia de parcurgere in adancime pt nod2
stiv.push(nod1); //adaugam nodul1 in stiva
}
void dfs_ctc2(int nod1)
{
viz_t[nod1]=1; //marcam in tabl viz_t nodul1
rez[k].push_back(nod1); //retinem in dreptul nr de comp tari conexe indicativul nodului marcat
for(auto nod2: G_t[nod1])
if(!viz_t[nod2])
dfs_ctc2(nod2);
}
void creare_graf_ctc(int N, int M)
{
this-> N=N;
this-> M=M;
}
void creare_adiacente_ctc(int M)
{
for(int i=1; i<=M; i++)
{
int nod1, nod2;
f>>nod1>>nod2;
G[nod1].push_back(nod2);
G_t[nod2].push_back(nod1);
}
}
void fct_ctc(int N)
{
for(int i=1; i<=N; i++)
if(viz[i]==0)
dfs_ctc1(i); //pt fiecare nod nevizitat aplicam dfs_ctc1
while(!stiv.empty()) //cat timp mai avem elemente in stiva
{
if(viz_t[stiv.top()]==0) //daca in viz_t nu a fost vizitat elem din vf-ul stivei
{
dfs_ctc2(stiv.top()); //facem dfs_ctc2
k=k+1; //increm nr de comp
}
stiv.pop();
}
g<<k<<"\n";
for(int i=0; i<k; i++)
{
for(auto it: rez[i])
g<<it<<" ";
g<<"\n";
}
}
//------------------------------------------------------------------------------------
//CRITICAL CONNECTIONS - leetcode
void dfs_critical_connections(int nod)
{
d[nod]=kk++; //vizitam fiecare nod pt ambii vect
l[nod]=kk++;
for(auto it: D_C[nod]) //iteram prin nodurile grafului
{
if(d[it]==-1)//daca nodul curent nu este vizitat
{
tata[it]=nod; //ii atribuim nodului curent it ca parinte pe nod
dfs_critical_connections(it); //facem dfs din nodul curent
l[nod]=min(l[nod], l[it]); //mergem pe varianta minima
if(d[nod]<l[it]) //verificam daca avem nod de intoarcere
ans.push_back({nod, it});
}
else if(it!=tata[nod]) //daca nodul adiacent nu este parinte
l[nod]=min(l[nod], d[it]); //minimaliz valoarea l
}
}
void criticalConnections(int N, int M) {
tata.resize(N,-1);
l.resize(N,-1);
D_C.resize(N);
d.resize(N,-1);
for(int i=0; i<M; i++)
{
int nod1, nod2;
f>>nod1>>nod2;
D_C[nod1].push_back(nod2);
D_C[nod2].push_back(nod1);
}
for(int i=0; i<N; i++)
if(d[i]==-1)
dfs_critical_connections(i); //facem dfs pe nodurile nevizitate
for(int i=0; i<ans.size(); i++)
{
g<<"[";
for(auto it: ans[i])
g<<it<<" ";
g<<"]";
}
}
//-----------------------------------------------------------------------
// BICONEX
void bic(int nod1, int nod2)
{
vector<int>local;
while(st.top().first!=nod1 && st.top().second!=nod2)
{
int y=st.top().second;
local.push_back(y);
st.pop();
}
local.push_back(nod2);
local.push_back(nod1);
st.pop();
rezultat.push_back(local);
}
void dfs_bic(int nod_curent)
{
q++;
d_B[nod_curent]=q; //marcam ambele tablouri
l_B[nod_curent]=q;
for(auto nod_adiac: D_B[nod_curent])//iteram prin graf
{
if(d_B[nod_adiac]) //daca nodul este vizitat
l_B[nod_curent]=min(l_B[nod_curent], d_B[nod_adiac]); //pastram min
else
{//daca nu este vizitat
st.push({nod_curent, nod_adiac}); //retinem in sitva nodul curent si perechea sa
dfs_bic(nod_adiac);//facem dfs din nod_adiac
l_B[nod_curent]=min(l_B[nod_adiac], l_B[nod_curent]); //pastram min
if(l_B[nod_adiac]>=d_B[nod_curent])
bic(nod_curent, nod_adiac);//aplicam fct bic pt nodul curent si perechea sa
}
}
}
void creare_graf_bic(int N, int M)
{
this->N=N;
this->M=M;
}
void creare_adiacente_bic(int M)
{
int nod1, nod2;
for(int i = 1; i<= M; i++)
{
f>>nod1>>nod2;
D_B[nod1].push_back(nod2);
D_B[nod2].push_back(nod1);
}
}
void afisare_bic()
{
int t=0;
for(int i=0; i<rezultat.size(); i++)
t+=1;
g<<t<<"\n";
for(int i=0; i<rezultat.size(); i++) //pt fiecare componenta biconexa
{
for(int j=0; j<rezultat[i].size(); j++)
g<<rezultat[i][j]<<' ';// afisam nodurile care ii apartin
g<<endl;
}
}
//--------------------------------------------------------------------
//HAVEL HAKIMI
bool HavelOK(int N, vector<int>&v)
{
while(1)
{
sort(v.begin(), v.end(), greater<int>()); // sortam in ord descresc
if(!v[0])
return 1; //prima conditie de stop=>daca toate elem sunt 0, doar atunci se verifica algo Havel Hakimi
int x=v[0]; //retinem primul elem
v.erase(v.begin());//in stergem pe x din vector
if(x>v.size())
return 0; //a doua conditie de stop=>daca nu mai am destule elem atunci
for(int i=0; i<x;i++)
{
v[i]=v[i]-1;//decrementam urmatoarele x elem cu 1
if(v[i]<0)
return 0;//a treia conditie de stop=>daca intampinam un element negativ
}
}
}
//---------------------------------------------------------
//SORTARE TOPOLOGICA
void dfs_st(int nod)
{
vizitat_st[nod]=1;
for(auto nod_adj: D_ST[nod])
if(vizitat_st[nod_adj]==0) //daca nodul adiacent sau nu a fost vizitat, facem dfs din el
dfs_st(nod_adj);
s.push(nod); // adaugam nodul curent in stiva
}
void sortare_topologica()
{
for(int i=1; i<=N; i++)
if(vizitat_st[i]==0) // daca nodul nu a fost vizitat
dfs_st(i);
}
void afisare_sortare_topo()
{
while(!s.empty())
{
int var = s.top();
g<<var<<" ";
s.pop();
}
}
void creare_graf_st(int N, int M)
{
this->N=N;
this->M=M;
}
void creare_adiacente_st(int M)
{
int nod1, nod2;
for(int i=0; i<M; i++)
{
f>>nod1>>nod2;
D_ST[nod1].push_back(nod2);
}
}
//------------------------Tema 2 -----------------------------
//APM
void citire_APM(); // functie pt creare gf
void algoritm_APM(); // functie pt implementarea algoritmului lui prim
//Disjoint
int gaseste_radacina(int nod);
void uneste(int nod1, int nod2);
void algo_disjuncte();
//Dijkstra
void algo_dijk();
//Bellman_Ford
void algo_bellman_ford();
//--------------------Tema 3---------------------------------
//MaxFlow
void citire_mf();
bool bfs_mf();
void maxfl();
void fct_mf();
//Roy-Floyd
void citire_rf();
void fct_royf();
//Diametrul unui Arbore
void citire_darb();
void dfs_darb(int nod1, int nod2, int &dimax);
void fct_darb();
};
//----------darb---------
void graf:: citire_darb()
{
int nod1, nod2;
f >> n;
for(int i = 1; i < n; i++)
{
f >> nod1 >> nod2;
v_darb[nod1].push_back(nod2);
v_darb[nod2].push_back(nod1);
}
}
void graf:: dfs_darb(int nod1, int nod2, int &dimax)
{
for(auto i: v_darb[nod1])
{
if(i == nod2) // daca nodul i este egal cu nodul 2
continue; //iesim din if
else
{ //daca este diferit
di[i] = di[nod1] + 1; // adaugam in dreptul distantei nodului i distanta nodului1 + 1
if(di[i] > dimax) // daca distanta din e mai mare decat diametrul maxim
{
dimax = di[i];
nod_d = i; // nodul declarat global va primi val din i
}
dfs_darb(i, nod1, dimax); // apelam recurs dfs
}
}
}
void graf::fct_darb()
{
int dimax = 0; // diam max e initial 0
dfs_darb(1, 1, dimax);
di[nod_d] = 0;
dimax = 0;
dfs_darb(nod_d, nod_d, dimax);
g << di[nod_d] + 1; // afisam dist afer nodului updatat global + 1
}
//---------darb----------
//---------roy-floyd----------
void graf:: citire_rf()
{
f >> n;
for(int i = 1; i<=n; i++)
for(int j = 1; j<=n; j++)
f >> mat[i][j];
}
void graf:: fct_royf()
{
for(int p = 1; p <= n; p++)
{
for(int i = 1; i<= n; i++)
{
for(int j = 1; j <= n; j++)
{
if(mat[i][p] && mat[p][j] &&(!mat[i][j] || mat[i][j] > mat[i][p] + mat[p][j]) && i!=j)
{
mat[i][j] = mat[i][p] + mat[p][j];
}
}
}
}
for(int i = 1; i<= n; i++)
{
for(int j = 1; j<=n; j++)
{
g << mat[i][j] << " ";
}
g << "\n";
}
}
//---------roy-floyd--------------------
//---------maxflow----------------------
void graf:: citire_mf()
{
f >> n >> m;
for(int i = 0; i < m; i++)
{
int nod1, nod2;
f >> nod1 >> nod2;
f >> capacitate[nod1][nod2];
graf_mf[nod1].push_back(nod2);
graf_mf[nod2].push_back(nod1);
}
}
bool graf:: bfs_mf()
{
queue<int> coada_mf;
coada_mf.push(1); //adaug 1 in coada
vizi_mf[1] = true; //il marchez
while(!coada_mf.empty()) // cat timp coada este nevida
{
auto nod_curent = coada_mf.front(); // tinem in nod_curent prima var din coada
coada_mf.pop();
for(auto i: graf_mf[nod_curent])
{
if(vizi_mf[i]!=0) continue; // daca vizi_mf[i] este vizitat
if(capacitate[nod_curent][i] == 0) continue; // daca in matrix nju sunt unite
vizi_mf[i] = true; // marchez nodul vecin
tati[i] = nod_curent; // pun in vect de tati in dreptul n odului vecin, nodul curent
coada_mf.push(i); // adaug vecinul in coada
}
}
bool ok = vizi_mf[n]; // ok va fi dat de ultimul nod viz
return ok;
}
void graf:: maxfl()
{
int mflx, nod_curent;
for(auto j: graf_mf[n]) //parc graful
{
if(!vizi_mf[j]) continue; // daca nodul j nu a fost viz
mflx = capacitate[j][n]; //tinem capacitatea aferenta lui j si n in mflx
nod_curent = j; // tinem in var nod_curent variabila j
while(tati[nod_curent]!=0) // cat timp tatal nodului curent are atribuita o valoare
{
mflx = min(mflx, capacitate[tati[nod_curent]][nod_curent]); //tinem in var mflx min dintre capacit si mflx actual
nod_curent = tati[nod_curent]; // punem in nodul curent tatal nodului curent
}
capacitate[j][n] = capacitate[j][n] - mflx;
capacitate[n][j] = capacitate[n][j] + mflx;
nod_curent = j; // ii redam nodului curent valoarea j
while(tati[nod_curent]!=0) //reluam while-ul
{
capacitate[tati[nod_curent]][nod_curent] = capacitate[tati[nod_curent]][nod_curent] - mflx;
capacitate[nod_curent][tati[nod_curent]] = capacitate[nod_curent][tati[nod_curent]] + mflx;
nod_curent = tati[nod_curent];
}
}
}
void graf:: fct_mf()
{
int rezultat = 0;
while(bfs_mf()!=0)//cat timp se poate apela bfs_mf()
{
maxfl();
memset(vizi_mf, 0, (n+1)*sizeof(bool)); //setam vizi_mf si tati de fiecare data
memset(tati, 0, (n+1)*sizeof(int));
}
for(auto i: graf_mf[1]) rezultat = rezultat + capacitate[i][1];
g << rezultat << "\n";
}
//--------maxflow---------------
//--------bellmanford------------------
void graf:: algo_bellman_ford()
{
f >> n >> m;
int nod1, nod2, valoare;
vect_costuri_bellman.resize(n + 1);
for(int i = 0; i < m; i++)
{
f >> nod1 >> nod2 >> valoare;
vect_costuri_bellman[nod1].push_back(make_pair(nod2, valoare));
}
vector<int> distante(n + 1, INF);
vector<int> lazy(n + 1, 0);
queue<int> coada_bell;
vector<bool> ok_coada_bell(n + 1, false);
int nod_curent, nod_vecin, cost_curent;
ok_coada_bell[1] = true; // marcam nodul de plecare ca fiind continut de coada
distante[1] = 0; // dist de la nodul 1 la el insusi e 0
coada_bell.push(1);
while(!coada_bell.empty()) // cat timp coada este nevida
{
nod_curent = coada_bell.front(); // luam primul nod din coada
coada_bell.pop(); // ii dam pop
ok_coada_bell[nod_curent] = false; // il de-marcam
for(auto it: vect_costuri_bellman[nod_curent]) // parcurgem vectorul de costuri pt nodul curent
{
cost_curent = it.second;
nod_vecin = it.first;
if(distante[nod_curent] + cost_curent < distante[nod_vecin]) // daca suma dintre distanta aferenta nodului curent + costul curent este mai mica decat dist aferenta nodului vecin
{
distante[nod_vecin] = distante[nod_curent] + cost_curent; // adaugam la vect de distante pt nodul vecin aceasta suma
lazy[nod_vecin]++; // incrementam vectorul folosit drept contor pt nodul vecin
if(lazy[nod_vecin] == n) // daca ciclul are n
{
g << "Ciclu negativ!";
return;
}
if (!ok_coada_bell[nod_vecin]) // daca ok_coada_bell[nod_vecin] nu a fost vizitat
{
coada_bell.push(nod_vecin); // adaugam nodul vecin in coada
ok_coada_bell[nod_vecin] = true; // il marcam
}
}
}
}
for(int i = 2; i<= n; i++)
{
if(distante[i] == INF) g << "0 ";
else
g << distante[i] << " ";
}
}
// --------------bellman-ford----------------
//---------------dijkstra-----------
void graf:: algo_dijk()
{
int nod1, nod2, cost;
f >> n >> m;
vect_dijk.resize(n + 1);
for(int i = 1; i <= m; i++)
{
f >> nod1 >> nod2 >> cost;
vect_dijk[nod1].push_back(make_pair(nod2, cost));
}
vector<int>costx(n + 1, 100001); //vect de costuri/distante
priority_queue<pair<int, int>, vector<pair<int, int>>, greater<pair<int, int>>> str_djk;
vector<bool>viz_djk(n + 1, 0); //vector vizite
int nod_curent;
costx[1] = 0; //dist pt nodul 1 va fi 0 initial
str_djk.push(make_pair(0, 1));
while (!str_djk.empty()) //cat timp pq este nevida
{
nod_curent = str_djk.top().second; // luam nodul din top
str_djk.pop(); // dam pop
if(viz_djk[nod_curent] == 0) // daca nodul extras nu a fost vizitat
{
viz_djk[nod_curent] = 1; // il vizitam
for(auto it: vect_dijk[nod_curent]) // parcurgem vect_dijk pt nodul curent
{
if(costx[nod_curent] + it.second < costx[it.first]) //verif daca suma dintre costul aferent nodului curent si costul curent este mai mica decat costul aferent nodului vecin(it)
{ //daca da
costx[it.first] = costx[nod_curent] + it.second; //adunam la costul aferent nodului vecin aceasta suma
str_djk.push(make_pair(costx[it.first], it.first)); // adaugam in pq perechea formata din costul aferent nodului vecin s, respectiv, nodul vecin
}
}
}
}
for (int i = 2; i <= n; i++)
{
if(costx[i] != 100001)g << costx[i] << " "; // afisam costurile
else
g<<"0 ";
}
}
//--------------dijkstra--------------
//-------------disjoint-----------------
int graf:: gaseste_radacina(int nod) // cauta radacina nodului curent
{
if (vvect_disjoint[nod] != nod) // cat timp parintele nodului e dif de nod aplicam recursiv fct
vvect_disjoint[nod] = gaseste_radacina(vvect_disjoint[nod]);
return vvect_disjoint[nod]; // returnam radacina noduluji curent
}
void graf:: uneste(int nod1, int nod2)
{
int radacina1, radacina2; // luam cele doua noduri
radacina1 = gaseste_radacina(nod1); // le gasim punctul de plecare
radacina2 = gaseste_radacina(nod2);
vvect_disjoint[radacina2] = radacina1; // pastram in vvect in dreptul radacinii2 radacina1
}
void graf:: algo_disjuncte()
{
f >> n >> m;
for(int i = 0; i < n; i++)
vvect_disjoint[i] = i; // pt fiecare multime punem in dreptul ei in vvect indicele i
for(int i = 0; i < m; i++) // parc nr de operatii
{
int op, nod1, nod2;
f >> op >> nod1 >> nod2;
if(op == 1) uneste(nod1, nod2); // daca suntem pe op 1 aplicam functia uneste
else if (op == 2)
{
if(gaseste_radacina(nod2) == gaseste_radacina(nod1)) // daca suntem pe op 2 verificam daca cele doua noduri date fac parte din aceeasi multime
g << "DA" << "\n";
else
g << "NU" << "\n";
}
}
}
//----------------disjoint----------------------
//-----------------apm-----------------------
void graf :: citire_APM()
{
f>>n>>m;
int nod1, nod2, cost;
vector_costuri.resize(n + 5);
for(int i = 0; i < m; i++)
{
f >> nod1 >> nod2 >> cost;
vector_costuri[nod1].push_back(make_pair(nod2, cost));
vector_costuri[nod2].push_back(make_pair(nod1, cost));
}
}
void graf :: algoritm_APM()
{
priority_queue<pair<int, int>, vector<pair<int, int>>, greater<pair<int, int>>> coada_pri_APM;
vector<int>tata(n+5, -1); // initial, vectorul de tati va contine doar -1
vector<bool>ok_APM(n+5, 0); // ce va fi in apm este initializat cu 0
int suma = 0;
vector<int>costuri(n+5, 50005); // vector pt retinerea costurilor
coada_pri_APM.push(make_pair(0, 1));
costuri[1]=0;
int nod_curent, cost_curent, nod_vecin;
while(!coada_pri_APM.empty()) // cat timp avem elemente in priority queue
{
nod_curent = coada_pri_APM.top().second; // luma un nod din coada
coada_pri_APM.pop(); // il extragem
if(!ok_APM[nod_curent]) // daca modul curent nu este continut in apm
{
ok_APM[nod_curent] = 1; // il marcam
for(auto it: vector_costuri[nod_curent]) //parcurgem vectorul de costuri
{
nod_vecin = it.first;
cost_curent = it.second;
if(cost_curent < costuri[nod_vecin] && !ok_APM[nod_vecin]) // daca costul curent este mai mic decat valoarea aferenta nodului vecin din vectorul de costuri si nodul vecin nu e continut in apm
{
costuri[nod_vecin] = cost_curent; // valoarea corespuncatoare nodului vecin din vectorul de costuri ia valoarea costului curent
coada_pri_APM.push(make_pair(cost_curent, nod_vecin)); // noua pereche cost, nod
tata[nod_vecin] = nod_curent; // retinem in vectoul de tati, in dreptul nodului vecin, nodul curent
}
}
}
}
for(int i = 1; i <= n; i++)
suma = suma + costuri[i]; // parcurgem vectoruld e costuri pt a gasi suma
g << suma << endl;
g << n - 1 << endl;
for(int i = 2; i <= n; i++)
g << i << ' ' << tata[i] << endl;
}
//--------------- apm------------------
graf Gr;
int main()
{
//BFS
/*
int N, M, S;
f>>N>>M>>S;
Gr.creare_graf(N, M, S);
Gr.creare_adiacente(M);
Gr.bfs(S);
for(int i = 1; i<=N; i++)
g<< Gr.minime[i]<<" ";
*/
//DFS
/*
int N, M;
f>>N>>M;
Gr.creare_graf_Dfs(N, M);
Gr.creare_adiacente_Dfs(M);
g<<Gr.comp_conexe(N);
return 0;
*/
//CTC
/*
int N, M;
f>>N>>M;
Gr.creare_graf_ctc(N, M);
Gr.creare_adiacente_ctc(M);
Gr.fct_ctc(N);
*/
//critical connections
/*
int N, M;
f>>N>>M;
Gr.criticalConnections(N, M);
*/
//Componente Biconexe
/*
int N, M;
f>>N>>M;
Gr.creare_graf_bic(N, M);
Gr.creare_adiacente_bic(M);
Gr.dfs_bic(1);
Gr.afisare_bic();
*/
//Havel Hakimi
/*
vector<int>v;
int N;
int h;
f>>N;
for(int i=0; i<N; i++)
{
f>>h;
v.push_back(h);
}
if(Gr.HavelOK(N, v)==1)
g<<"Da";
else
g<<"Nu";
*/
//Sortare Topologica
/*int N, M;
f>>N>>M;
Gr.creare_graf_st(N, M);
Gr.creare_adiacente_st(M);
Gr.sortare_topologica();
Gr.afisare_sortare_topo();*/
//APM
/*
Gr.citire_APM();
Gr.algoritm_APM();
*/
//Disjoint
//Gr.algo_disjuncte();
//Dijkstra
//Gr.algo_dijk();
//Bellman_ford
//Gr.algo_bellman_ford();
//MaxFlow
Gr.citire_mf();
Gr.fct_mf();
//Roy-Floyd
//Gr.citire_rf();
//Gr.fct_royf();
//Darb
/* Gr.citire_darb();
Gr.fct_darb();*/
return 0;
}
Alex Oporanu oporanu.alex