#include <fstream>

using namespace std;

int expresie(); /// declar la inceput doar prototipurile functiilor si implementarile le pot face uloterior, chiar si dupa main
int termen();
int factor();

char s[100100];
int i;
ifstream fin ("evaluare.in");
ofstream fout("evaluare.out");

int expresie() {
    int r = termen(); /// apel al functiei care ne va extraghe primul termen al acestei expresii

    while (s[i] == '+' || s[i] == '-') {
        if (s[i] == '+') {
            i++; /// sar peste plus (CA SI CONVGENTIE GENERALA, APELEZ O FUNCTIE CAND SUNT PE PRIMUL CARACTER EFECTIV AL EI, DECI AM GRIJA SA SAR PESTE SEMNELE CE O PRECEDA)
            r += termen();
        } else {
            i++;
            r -= termen();
        }
    }
    return r;
}

int termen() {
    int r = factor();
    while (s[i] == '*' || s[i] == '/') {
        if (s[i] == '*') {
            i++;
            r *= factor();
        } else {
            i++;
            r /= factor();
        }
    }
    return r;
}

int factor() {
    /// nu uitam ca dirijam lucrurile incat cand intram intr-un factor suntem
    /// pe primul caracter efectiv al lui, nu pe vreun semn
    int r = 0;
    if (s[i] == '(') {
        /// factorul este de forma (expresie)
        i++;
        r = expresie();
        i++; /// sarim si peste paranteza de inchidere (ma bazez pe faptul ca in enunt mi se garanteaza ca espresia este corect parantezata)
    } else {
        /// factorul este o constanta efectiva
        r = 0;
        while (s[i] >='0' && s[i] <= '9') {
            r = r*10 + (s[i]-'0');
            i++;
        }
    }
    /**
    noi am citit intr-un vector s cu elemente de tip char
    cin>>s si introduci 123 (daca s era un int se memora in el 123)
            daca este un vector de char se memoreaza in s[0] caracterul 1 (care de fapt este numarul 49)    on s[2] caracterul cu codul 50 ...
    **/
    return r;
}

int main () {
    fin>>s; /// daca s nu contine spatii poate fi citit cu fin simplu
            /// s va fi un vector cu elemente de tip char
    /// toate cele 3 functii vor gestiona un s global dar si un i global care precizeaza la
    /// ce caracter s-a ajuns in s
    i = 0;
    fout<<expresie();
    return 0;
}