// Problema rucsacului, dinamica O(N*G) timp, O(N) memorie

#include <cstdio>
#include <algorithm>

using namespace std;

#define MAXN 5010
#define MAXG 10010

int N, G, Pmax;
int W[MAXN], P[MAXN];
int D[2][MAXG];

int main()
{
    freopen("rucsac.in", "r", stdin);
    freopen("rucsac.out", "w", stdout);

    // Citire
    scanf("%d%d", &N, &G);
    for(int i = 1; i <= N; ++i)
        scanf("%d%d", &W[i], &P[i]);

    // Dinamica D[i][cw] - profitul maxim pe care-l putem obtine adaugand o submultime a primelor i obiecte, insumand greutatea cw
    // Din aceasta dinamica vom tine ultimele doua linii, astfel: linia l va fi cea pe care avem solutia pentru al (i-1)-lea element,
    // in timp ce  pe linia 1-l vom construi solutia pentru elementul i.

    for (int cap = 0; cap <= G; cap++) {
        D[0][cap] = 0;
    }

    for(int i = 1; i <= N; ++i) {
        for (int cw = 0; cw <= G; ++cw) {
            // Mai intai nu punem obiectul i.
            D[1][cw] = D[0][cw];

            // Daca acest lucru duce la o solutie curenta mai buna, adaugam obiectul i la o solutie anterioara.
            if (W[i] <= cw)
                D[1][cw] = max(D[1][cw], D[1][cw - W[i]] + P[i]);
        }
        for (int cw = 0; cw <= G; cw++) {
            D[0][cw] = D[1][cw];
        }
    }

    // Solutia se va afla in statea D[N][G], adica pe linia l, la coloana G
    Pmax = D[1][G];

    // Afisare
    printf("%d\n", Pmax);

    return 0;
}