Am tot auzit lucruri bune despre limbajul de programare Python si unde lucrez are o sustinere destul de mare. Am devenit din ce in ce mai curios si la inceputul verii am scris cateva programele ca sa imi incerc puterile.
Pentru ca inveti un limbaj nu prin a citi o gramada de carti ci prin lucra in el, am cautat o modalitate de a scrie cateva programe simple. Am intrat pe 'projecteuler.net':http://projecteuler.net . Acesta e un site cu in jur de 200 de probleme si fiecare problema are ca raspuns un numar. Poti incerca sa gasesti rezultatul folosind creionul si hartia sau sa codezi un program in orice limbaj. Dupa ce ai rezolvat o problema ai acces la threadul de pe forum unde discuta cei ce au rezolvat problema. Acolo sunt multi oameni care isi posteaza rezolvarile cat mai concise sau cat mai eficiente si astfel vezi mai multe solutii diferite de a ta si inveti smecherii de limbaj sau algoritmi mai buni.
Pentru ca inveti un limbaj nu prin a citi o gramada de carti ci prin lucra in el, am cautat o modalitate de a scrie cateva programe simple. Am intrat pe siteul projecteuler.net. Acesta e un site cu in jur de 200 de probleme si fiecare problema are ca raspuns un numar. Poti incerca sa gasesti rezultatul folosind creionul si hartia sau sa codezi un program in orice limbaj. Dupa ce ai rezolvat o problema ai acces la threadul de pe forum unde discuta cei ce au rezolvat problema. Acolo sunt multi oameni care isi posteaza rezolvarile cat mai concise sau cat mai eficiente si astfel vezi mai multe solutii diferite de a ta si inveti jmecherii de limbaj sau algoritmi mai buni.
Dupa cateva luni imi place limbajul foarte mult. Chestia cea mai misto e ca am ajuns sa ma simt productiv foarte repede in el. E un limbaj interpretat asa ca nu trebuie sa astepti dupa compilare. Pe langa asta are o consola in care poti sa incerci sa vezi ce fac diverse bucati de cod. Lucru foarte util cand nu stii limbajul. De asemenea este destul de intuitiv. S-a intamplat de mai multe ori sa nu fiu sigur de cum se fac unele lucruri, sa le incerc si sa mearga.
Dupa cateva luni inca imi place limbajul foarte mult. Chestia cea mai misto e ca am ajuns sa ma simt productiv foarte repede in el. E un limbaj interpretat asa ca nu trebuie sa astepti dupa compilare. Pe langa asta are o consola in care poti sa incerci sa vezi ce fac diverse bucati de cod. Lucru foarte util cand nu stii limbajul. De asemenea limbajul e destul de intuitiv. S-a intamplat de mai multe ori sa nu fiu sigur de cum se fac unele lucruri, sa le incerc si sa mearga.
Alt avantaj este acela ca limbajul e dynamically si strongly typed. Asta inseamna ca nu o sa iti mai bati capul ca in C++ cu erori interminabile de compilare si mai inseamna ca limbajul suporta programarea cu generice. Astfel putem avea programe de genul:
Alt avantaj este acela ca tipurile sunt dynamically si weakly typed. Asta inseamna ca nu o sa iti mai bati capul ca in C++ cu erori interminabile de compilare si mai inseamna ca limbajul suporta programarea cu generice. Astfel putem avea programe de genul:
== code(c) |
<code>
>>> def suma(a, b):
... return a + b
>>> suma(1, 2)
3
>>> suma('mere', 'pere')
>>> suma("mere", "pere")
'merepere'
==
</code>
Imi place ca indentarea codului face parte din limbaj, aceasta restrictie ajuta mult la lizibilitatea programelor pentru ca impune un stil de codat similar pentru toata lumea. Iar lizibilitatea unui cod este foarte importanta, pentru ca petrecem mult mai mult timp citind cod decat scriind cod nou.
In Python se poate folosi si paradigma programarii functionale. El are elemente ca _map()_, _reduce()_, _filter()_, si operatorul _lambda_.
Metoda _map(functie, secventa)_ ne intoarce o lista care sunt rezultatele aplicarii functiei peste elementele unei secvente. Operatorul _reduce(functie, lista)_ ne intoarce rezultatul aplicarii cumulate a functiei peste elementele secventei. Putem scrie cod de genul:
== code(c) |
>>> # un sir de intregi din unul de stringuri
>>> map(int, ["1", "2", "3"])
<code>
>>> map(int, ["1", "2", "3"]) # un sir de intregi din unul de stringuri
[1, 2, 3]
>>> # suma elementelor din un sir
>>> reduce(lambda x,y: x + y, [1, 2, 3])
>>> reduce(lambda x,y: x + y, [1, 2, 3]) # suma elementelor din un sir
6
>>> # filtram elementele impare
>>> filter(lambda x: x % 2 == 0, [1, 2, 3])
>>> filter(lambda x: x % 2 == 0, [1, 2, 3]) # filtram elementele impare
[2]
==
</code>
Faptul ca limbajul nu este unul pur functional, face invatarea ideilor din programarea functionala mai usoara.
Mai imi plac si _list comprehensions_ care sunt doar _zahar sintactic_, dar le folosesc destul de des. Ele sunt o modalitate naturala si succinta de a crea liste. Va dau mai jos cateva exemple:
== code(c) |
>>> # patratele numerelor de la 1 la 4
>>> [x**2 for x in range(1, 5)]
<code>
>>> [x**2 for x in range(1, 5)] # patratele numerelor de la 1 la 4
[1, 4, 9, 16]
>>> # pentru doi vectori a si b
>>> a, b = [1, 2, 3, 4], [1,4,8,16]
>>> # toate sumele intre un element din a si unul din b
>>> [x + y for x in a for y in b]
>>> a, b = [1, 2, 3, 4], [1,4,8,16] # pentru doi vectori a si b
>>> [x + y for x in a for y in b] # vrem toate sumele posibile intre un element din a si unul din b
[2, 5, 9, 17, 3, 6, 10, 18, 4, 7, 11, 19, 5, 8, 12, 20]
==
</code>
Si imi mai plac _tuplurile_ pentru ca de multe ori ai nevoie de cate un tip de date rapid. De exemplu un punct 3 dimensional il putem obtine ca _punct = (-1, 0, 11)_.
Ca minusuri, unul mare este eficienta. Astfel cand scriam solutii pentru probleme de la google code jam, unele erau de 50 pana la 100 de ori mai incete ca varianta implementata in java sau C++. Dar cred ca productivitatea programatorului este mult mai importanta ca eficienta codului, iar Python lucreaza bine cu limbajul C si bucatile ineficiente pot fi reimplementate in C.
Sper ca, daca nu ati lucrat deja in Python, v-am trezit putin apetitul. Daca aveti deja experienta cu Python ce caracteristici v-au placut? Cei care nu sunt convinsi inca pot citi 'aici':http://norvig.com/spell-correct.html cum se poate face un spell corrector in 21 de linii de Python.
