'Echipa infoarena':echipa-infoarena a crescut cu 7 membri noi în anul 2008, la fel şi comunitatea infoarena şi numărul de proiecte pe care le-am început împreună. Toate bune şi frumoase, doar că această creştere ne-a obligat să căutăm metode mai eficiente de a ne organiza şi de a lucra împreună. Vă voi vorbi în continuare despre sistemul OKRs şi obiectivele infoarena pe acest trimestru.
'Echipa infoarena':echipa-infoarena a crescut cu 7 membri noi în anul 2008, la fel şi comunitatea infoarena şi numărul de proiecte pe care le-am început împreună. Toate bune şi frumoase, doar că această creştere ne-a obligat să căutăm metode mai eficiente de a ne organiza şi de a lucra împreună. Vă povestesc în continuare despre sistemul „OKR” şi obiectivele infoarena pe acest trimestru.
Noi, echipa infoarena, ne întrunim periodic în şedinţe 'încă din 2006':planificare. Ce se întâmplă la o şedinţă tipică? Păi, în afara faptului că facem glume şi pierdem vremea în mod organizat, stabilim ce 'concursuri':concursuri să organizăm, când facem 'următorul coding camp':planificare/camp-2.2.1, ce 'facilităţi':http://hackers.devnet.ro/report/1 mai adăugăm la site (sau mai scoatem) şi pe care dintre membrii comunităţii infoarena îi rugăm să intre în echipă alături de noi. Ce _altceva_ se mai întâmplă la şedinţele infoarena e o taină sacră şi nu pot să o divulg aici pe blog. :)
Noi, echipa infoarena, ne întrunim periodic în şedinţe 'încă din 2006':planificare. Ce se întâmplă la o şedinţă tipică? Păi, în afara faptului că facem glume şi pierdem vremea aiurea, stabilim ce 'concursuri':concursuri să organizăm, când facem 'următorul coding camp':planificare/camp-2.2.1, ce 'facilităţi':http://hackers.devnet.ro/report/1 mai adăugăm la site (sau mai scoatem) şi pe care dintre membrii comunităţii infoarena îi rugăm să intre în echipă alături de noi. Ce _altceva_ se mai întâmplă la şedinţele infoarena e o taină sacră şi nu pot să o divulg aici pe blog. :)
Şedinţele sunt foarte bune pentru că ne ajută să ne punem la curent unii cu ceilalţi despre progresele pe care le facem şi problemele pe care le întâmpinăm. Din păcate, nu mai sunt de ajuns. Ce (mai) trebuie să faci ca mulţi oameni să lucreze eficient împreună? Nu ştiu, însă e nevoie măcar de un ţel comun, de un reper spre care să navigheze toţi, de nişte obiective. Din acest motiv am adoptat 'sistemul OKRs':propuneri/9-okr pe care mai mulţi dintre noi l-am văzut şi l-am folosit la Google în internship-uri.
Şedinţele sunt foarte bune pentru că ne ajută să ne punem la curent unii cu ceilalţi despre progresele pe care le facem şi problemele pe care le întâmpinăm. Din păcate, nu mai sunt de ajuns. Ce mai trebuie să faci ca mulţi oameni să lucreze eficient împreună? Nu ştiu, însă e nevoie măcar de un ţel comun, de un reper spre care să navigheze toţi, de nişte obiective. Din acest motiv am adoptat 'sistemul OKRs':propuneri/9-okr pe care mai mulţi dintre noi l-am văzut şi l-am folosit la Google în internship-uri.
Despre OKRs citiţi mai multe în 'pagina dedicată':propuneri/9-okr. Pe scurt însă, OKR-urile (Objectives and Key Results) sunt o serie de obiective şi rezultate cheie măsurabile pe care ni le stabilim trimestrial. Fiecare obiectiv are un responsabil, iar la sfârşitul fiecărui trimestru tragem linie şi facem bilanţul: care dintre obiectivele propuse am reuşit să le îndeplinim?
Despre OKRs citiţi mai multe în 'pagina dedicată':propuneri/9-okr. Pe scurt însă, OKR-urile (Objectives and Key Results) sunt o serie de obiective şi rezultate cheie măsurabile pe care ni le stabilim trimestrial. Fiecare obiectiv are un responsabil, iar la sfârşitul trimestrului tragem linie şi facem bilanţul: care dintre obiectivele propuse am reuşit să le îndeplinim?
Ca să probăm ideea ne-am asumat în octombrie 2008 'o serie de obiective':okr/20084 şi am început să lucrăm la ele. Timpul a zburat repede, iar la sfârşitul trimestrului am constatat că doar jumătate din ce ne-am propus a fost realizat. Oops! Dacă sună dezamăgitor, să ştiţi că nu e. În realitate am fost optimişti şi ne-am asumat obiective prea ambiţioase pentru o perioadă de timp atât de scurtă. Pe principiul „experientia docet” o să avem grijă de data asta să obţinem o notă mai mare. :)
Ca să probăm ideea ne-am asumat în octombrie 2008 'o serie de obiective':okr/20084 şi am început să lucrăm la ele. Timpul a zburat repede, iar la sfârşitul trimestrului am constatat că doar jumătate din ce ne-am propus am şi realizat. Oops! Dacă sună dezamăgitor, să ştiţi că nu e. În realitate am fost optimişti şi ne-am asumat obiective prea ambiţioase pentru o perioadă de timp atât de scurtă. Pe principiul „experientia docet” o să avem grijă de data asta să obţinem o notă mai mare. :)
Iată 'obiectivele infoarena pe anul *2009, trimestrul I*':okr/20091. Deşi OKR-urile sunt foarte succinte, am să încerc totuşi să le fac un rezumat aici pe blog şi să adaug pe alocuri detalii mai puţin cunoscute.
Iată 'obiectivele infoarena pe anul *2009, trimestrul I*':okr/20091, trimestru din care a mai rămas o lună şi câteva zile. Deşi OKR-urile sunt redactate foarte succint, am să încerc totuşi să le fac un rezumat pe blog şi să adaug pe alocuri câteva detalii interesante.
Sunt ~800 de probleme în arhivă, adică suficient de multe. Din păcate însă, sunt puse la grămadă fără nici o informaţie despre dificultate sau despre tipul soluţiei căutate. Un utilizator începător are dificultăţi în a găsi probleme pe care să le poată rezolva iar un utilizator avansat găseşte cu greu probleme care cer un anumit algoritm. Din aceste motive, trimestrul acesta dezvoltăm un sistem de tagging pe care îl vom folosi să clasificăm problemele din arhivă. În paralel căutăm şi o metodă de ordonare a problemelor în funcţie de dificultatea lor.
p=. ~ ~ ~
Arhiva educaţională, un proiect foarte îndrăgit de noi şi care împlineşte zilele acestea un an de existenţă, continuă să crească rapid.
Sunt ~800 de probleme în arhivă, adică suficient de multe. Din păcate însă, sunt puse la grămadă fără nici un indiciu despre dificultate sau despre tipul soluţiei căutate. Ca utilizator începător este greu să găseşti probleme pe care să le poţi rezolva. Trimestrul acesta dezvoltăm un sistem de tagging pe care îl vom folosi ulterior să clasificăm problemele din arhivă. În paralel căutăm şi o metodă bună de ordonare a problemelor în funcţie de dificultatea lor.
Legat de concursuri, trimestrul acesta lucrăm la o nouă facilitate majoră a site-ului infoarena: 'concursuri virtuale':propuneri/10-virtual-contest, adică posibilitatea utilizatorilor de a-şi organiza singuri concursuri pe infoarena folosind problemele din arhivă. Tare, nu!?
Tot trimestrul acesta organizăm 'runda finală a Algoritmiadei':algoritmiada-2009/runda-finala, singurul concurs on-site organizat de infoarena. Unii dintre voi ştiţi că Algoritmiada are şi o grupă de studenţi, lucru care e o premieră pentru infoarena.
Arhiva educaţională, un proiect foarte îndrăgit de noi şi care împlineşte zilele acestea un an de existenţă, continuă să crească rapid, însă cu ceva mai multă atenţie la calitate.
Legat de concursuri, trimestrul acesta lucrăm la o nouă facilitate majoră a site-ului infoarena: 'concursuri virtuale':propuneri/10-virtual-contest, adică o facilitate prin care utilizatorii infoarena îşi pot organiza singuri concursuri folosind problemele din arhivă. Tare, nu!? Tot trimestrul acesta organizăm runda finală a 'Algoritmiadei':algoritmiada-2009, singurul concurs on-site organizat de infoarena. (În premieră pentru infoarena, Algoritmiada are şi o grupă de studenţi!)
'Secţiunea articole':articole a primit „multă dragoste” în ultimul an şi a crescut enorm faţă de 2007. Planul pe acest trimestru? Se lucrează în continuare, adică mult şi foarte bine. :)
„hacker-ii infoarena”, adică cei care dezvoltă software-ul pentru site şi evaluator, trebuie să implementeze două mari facilităţi: 'concursuri virtuale':propuneri/10-virtual-contest şi tagging la probleme. În paralel se lucrează şi la infrastructură: ajustarea timpilor de execuţie pentru atunci când vom muta evaluatorul pe un calculator mai puternic şi un sistem automat şi distribuit de backup.
„hacker-ii infoarena”, cei care dezvoltă software-ul pentru site şi evaluator, trebuie să implementeze două mari facilităţi: 'concursuri virtuale':propuneri/10-virtual-contest şi tagging la probleme. În paralel lucrăm şi la infrastructură, mai exact la ajustarea timpilor de execuţie pentru momentul când vom muta evaluatorul pe un calculator mai puternic şi un sistem automat şi distribuit de backup.
Pentru a îndeplini obiectivele de development vom organiza cel puţin 'un coding camp':planificare/camp-2.2.1, adică un week-end întreg în care ne întâlnim toţi într-un loc să „codăm”. Apropos de coding camp, hai şi tu! E o ocazie perfectă să înveţi programare web, Linux şi „best practices” pe care le vei întâlni mai târziu la cele mai bune companii de software.
Un alt proiect important la care lucrăm este 'community ladder':propuneri/7-community-ladder, un sistem prin care „oferim credit, responsabilitate şi autoritate persoanelor ce se implică in dezvoltarea proiectului şi a comunităţii infoarena”. Nu ne-am propus să îl şi implementăm în acest trimestru, însă vom dezbate conceptul şi vom face un plan pentru trimestrul următor.
Vom mai dezvolta şi un modul de statici în timp real despre comunitatea infoarena: câţi utilizatori / contribuitori activi sunt pe infoarena, câţi activează pe forum, câţi participă la concursuri, editează pagini wiki, trimit soluţii la probleme din arhivă, etc. Toate aceste statistici ne vor ajuta să măsurăm impactul schimbărilor pe care le vom face în trimestrele următoare.
O altă problemă de care ne ocupăm, chiar una spinoasă, este strângerea fondurilor pentru 'Asociaţia infoarena':asociatia-infoarena. Principala cheltuială a noastră o reprezintă organizarea anuală a finalei 'Algoritmiada':algoritmiada-2009, eveniment la care sunt invitate 60 de persoane pentru care asigurăm cazare, masă şi premii. Alte cheltuieli ţin de organizarea de 'coding-camp-uri':planificare/camp-2.2.1 şi a 'şedinţelor':planificare.
Vom insista mai mult pe 'direcţionările de 2%':doi-la-suta din impozitul pe venit datorat la stat deoarece 'au funcţionat bine anul trecut':blog/doi-la-suta-2008-raport şi vom experimenta cu donaţii PayPal. Marea majoritate a fondurilor infoarena vin însă din sponsorizări acordate de către companii private. Trimestrul acesta căutăm sponsori pentru 'finala Algoritmiada':algoritmiada-2009 şi probabil vom întâmpina dificultăţi mai mari decât în anii trecuţi din cauza contextului economic.
Pentru a îndeplini obiectivele pentru development vom organiza cel puţin 'un coding camp':planificare/camp-2.2.1, adică un week-end întreg în care ne întâlnim toţi într-un loc să (învăţăm să) programăm. Apropos de coding camp, hai şi tu!
p=. ~ ~ ~
Cam aşa aş rezuma eu obiectivele acestui trimestru. Citiţi 'OKR-urile':okr/20091 pentru alte detalii şi nu vă lăsaţi induşi în eroare că sunt menţionate în ele doar câteva persoane - aceia sunt doar „responsabilii”. Pentru obiectivele infoarena lucrează o 'echipă formidabilă':echipa-infoarena alături de câteva zeci de voluntari din comunitatea infoarena.
Ce părere ai despre obiectivele noastre pe acest trimestru? Sunt prea modeste, sunt prea ambiţioase? Ai o idee bună pe care ar trebui să o punem în practică? Lasă-ne un comentariu pentru că cea mai bună idee va fi premiată cu un tricou infoarena! ;)
Tu ce părere ai despre obiectivele infoarena pe acest trimestru? Crezi că sunt prea modeste, crezi că sunt prea ambiţioase? Ai o idee bună pe care ar trebui să o punem în practică? Vrem să o auzim! Cea mai bună idee va fi premiată cu un tricou infoarena! ;)
